[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

A DOUA CARTE A ĪMPĂRAŢILOR

SAU A PATRA CARTE A ĪMPĂRAŢILOR

 

 (Aşa se numeşte īn Septuaginta.)

 

(Deuteronom 29.18-28. 1 Samuel 12.25.  Isaia 23.)

 

ŞIRUL ĪMPĂRAŢILOR  LUI IUDA ŞI ĪMPĂRAŢILOR LUI ISRAEL DE LA IOSAFAT ŞI MOARTEA LUI AHAB PĪNĂ LA NIMICIREA ĪMPĂRĂŢIEI LUI ISRAEL.

 

(Capitolele 1-17. 2 Cronici 21-28. Ier.3.6,7;

Osea 7.10 1-11;13.1-13.)

 

Boala lui Ahazia şi moartea lui

 

1

 

1.           Moab s'a răzvrătit īmpotriva lui Israel, după moartea lui Ahab.

 

2.           Ahazia a căzut prin zăbrelele odăii lui de sus īn Samaria, şi s'a īmbolnăvit. A trimes nişte soli, şi le-a zis: „Duceţi-vă şi īntrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca să ştiu dacă mă voi vindeca de boala aceasta.“

 

3.           Dar īngerul Domnului a zis lui Ilie, Tişbitul: „Scoală-te, suie-te īnaintea solilor īmpăratului Samariei, şi spune-le: «Oare nu este Dumnezeu īn Israel, de vă duceţi să īntrebaţi pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?

4.           De aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Nu te vei mai da jos din patul īn care te-ai suit, ci vei muri.“ Şi Ilie a plecat.

5.           Solii s'au īntors la Ahazia. Şi el le-a zis: „Pentruce v'aţi īntors?“

6.           Ei i-au răspuns: „Un om s'a suit īnaintea noastră, şi ne-a zis: „Īntoarceţi-vă la īmpăratul care v'a trimes, şi spuneţi-i: «Aşa vorbeşte Domnul: „Oare nu este Dumnezeu īn Israel, de trimeteţi să īntrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea nu te vei mai da jos din patul īn care te-ai suit, ci vei muri.“

7.           Ahazia le-a zis: „Ce īnfăţişare avea omul acela care s'a suit īnaintea voastră şi v'a spus aceste cuvinte?“

8.           Ei au răspuns: „Era un om īmbrăcat cu o manta de păr şi īncins cu o curea la mijloc.“ Şi Ahazia a zis: „Este Ilie, Tişbitul.“

 

9.           A trimes la el pe o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta s'a suit la Ilie, care şedea pe vīrful muntelui, şi i-a zis: „Omule al lui Dumnezeu, īmpăratul a zis: «Pogoară-te!“

10.         Ilie a răspuns căpeteniei peste cincizeci: „Dacă sīnt un om al lui Dumnezeu, să se pogoare foc din cer şi să te mistuie, pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi!“ Şi s'a pogorīt foc din cer şi l-a mistuit pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.

 

11.         Ahazia a trimes din nou la el altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta a luat cuvīntul, şi a zis lui Ilie: „Omule al lui Dumnezeu, aşa a zis īmpăratul: „Grăbeşte-te de te pogoară!“

12.         Ilie le-a răspuns: „Dacă sīnt un om al lui Dumnezeu, să se pogoare foc din cer şi să te mistuiască, pe tine şi pe cei cincizeci de oameni ai tăi!“ Şi s'a pogorīt foc din cer şi l-a mistuit, pe el şi pe cei cincizeci de oameni ai lui.

13.         Ahazia a trimes din nou o a treia căpetenie peste cincizeci, īmpreună cu cei cincizeci de oameni ai săi. Această a treia căpetenie peste cincizeci s'a suit; şi, la sosire, şi-a plecat genunchii īnaintea lui Ilie, şi i-a zis, rugīndu-l: „Omule al lui Dumnezeu, te rog, viaţa mea şi viaţa acestor cincizeci de oameni, slujitorii tăi, să fie scumpă īnaintea ta!

 

14.         Iată, s'a pogorīt foc din cer şi a mistuit pe cele dintīi două căpetenii peste cincizeci şi pe cei cincizeci de oameni ai lor: dar acum, viaţa mea să fie scumpă īnaintea ta!“

15.         Īngerul Domnului a zis lui Ilie: „Pogoară-te īmpreună cu el, n'ai nicio frică de el.“ Ilie s'a sculat şi s'a pogorīt cu el la īmpăratul.

16.         El i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentrucă ai trimes soli să īntrebe pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, ca şi cum n'ar fi īn Israel Dumnezeu al cărui cuvīnt să-l poţi īntreba, nu te vei mai da jos din patul īn care te-ai suit, ci vei muri.“

17.         Ahazia a murit, după cuvīntul Domnului, rostit prin Ilie. Şi īn locul lui, a īnceput să domnească Ioram, īn al doilea an al lui Ioram, fiul lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda; căci n'avea fiu.

18.         Celelalte fapte ale lui Ahazia, şi ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

Īnălţarea lui Ilie la cer.

 

2

 

1.           Cīnd a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer īntr'un vīrtej de vīnt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei.

 

2.           Ilie a zis lui Elisei: 'Rămīi aici, te rog, căci Domnul mă trimete pīnă la Betel.“ Elisei a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.“ Şi s'au pogorīt la Betel.

 

3.           Fiii proorocilor, cari erau la Betel, au ieşit la Elisei, şi i-au zis: „Ştii că Domnul răpeşte astăzi pe stăpīnul tău deasupra capului tău?“ Şi el a răspuns: „Ştiu şi eu, dar tăceţi.“

 

4.           Ilie i-a zis: 'Eliseie, rămīi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Ierihon.“ El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!“ Şi au ajuns la Ierihon.

5.           Fii proorocilor, cari erau la Ierihon, s'au apropiat de Elisei, şi i-au zis: „Ştii că Domnul răpeşte azi pe stăpīnul tău deasupra capului tău?“ Şi el a răspuns: „Ştiu şi eu; dar tăceţi.“

6.           Ilie i-a zis: „Rămīi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Iordan.“ El a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.“ Şi amīndoi şi-au văzut de drum.

7.           Cincizeci de inşi dintre fiii proorocilor au sosit şi s'au oprit la o depărtare oarecare īn faţa lor, şi ei amīndoi s'au oprit pe malul Iordanului.

8.           Atunci Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul, şi a lovit cu ea apele, cari s'au despărţit īntr'o parte şi īntr'alta, şi au trecut amīndoi pe uscat.

 

9.           Dupăce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ţi fac, īnainte ca să fiu răpit dela tine.“ Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o īndoită măsură din duhul tău!“

10.         Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cīnd voi fi răpit dela tine, aşa ţi se va īntīmpla; dacă nu, nu ţi se va īntīmpla aşa,“

11.         Pe cīnd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s'a īnălţat la cer īntr'un vīrtej de vīnt.

 

12.         Elisei se uita şi striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!“ Şi nu l-a mai văzut. Apucīndu-şi hainele, le-a sfīşiat īn două bucăţi,

 

13.         şi a ridicat mantaua, căreia īi dăduse drumul Ilie. Apoi s'a īntors, şi s'a oprit pe malul Iordanului;

14.         a luat mantaua, căreia īi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea, şi a zis: „Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?“ Şi a lovit apele, cari s'au despărţit īntr'o parte şi īn alta, şi Elisei a trecut.

 

 

Fiii proorocilor trimet să caute pe Ilie.

 

15.         Fiii proorocilor cari erau īn faţa Ierihonului, cīnd l-au văzut, au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.“ Şi i-au ieşit īnainte, şi s'au īnchinat pīnă la pămīnt īnaintea lui.

 

16.         Ei i-au zis: „Iată că īntre slujitorii tăi sīnt cincizeci de oameni viteji; vrei să se ducă să caute pe stăpīnul tău?“ Poate că Duhul Domnului l-a dus şi l-a aruncat pe vreun munte sau īn vreo vale.“ El a răspuns: „Nu-i trimeteţi.“

 

17.         Dar ei au stăruit multă vreme de el. Şi el a zis: „Trimeteţi-i.“ Au trimes pe cei cincizeci de oameni, cari au căutat pe Ilie trei zile şi nu l-au găsit.

18.         Cīnd s'au īntors la Elisei, care era la Ierihon, el le-a zis: „Nu v'am spus să nu vă duceţi?“

 

Vindecarea apelor dela Ierihon.

 

19.         Oamenii din cetate au zis lui Elisei: „Iată, aşezarea cetăţii este bună, după cum vede domnul meu; dar apele sīnt rele , şi ţara este stearpă.“

20.         El a zis: „Aduceţi-mi un blid nou şi puneţi sare īn el.“ Şi i-au adus.

21.         Apoi s'a dus la izvorul apelor, şi a aruncat sare īn el, şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.“

 

22.         Şi apele au fost vindecate pīnă īn ziua aceasta, după cuvīntul pe care-l rostise Domnul.

 

Pedepsirea copiilor.

 

23.         De acolo s'a suit la Betel. Şi pe cīnd mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate, şi şi-au bătut joc de el. Ei īi ziceau: „Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!“

24.         El s'a īntors să-i privească, şi i-a blestemat īn Numele Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure, şi au sfīşiat patruzeci şi doi din aceşti copii.

25.         De acolo s'a dus pe muntele Carmel, de unde s'a īntors la Samaria.

 

Ioram, īmpăratul lui Israel.

 

3

 

1.           Ioram, fiul lui Ahab, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria, īn al optsprezecelea an al lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda. A domnit doisprezece ani.

 

2.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, totuş nu ca tatăl său şi ca mama sa. A răsturnat stīlpii lui Baal, pe cari-i făcuse tatăl său;

 

3.           dar s'a dedat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi nu s'a abătut dela ele.

 

4.           Meşa, īmpăratul Moabului, avea turme mari şi plătea īmpăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu līna lor.

 

5.           La moartea lui Ahab, īmpăratul Moabului s'a răsculat īmpotriva īmpăratului lui Israel.

 

6.           Īmpăratul Ioram a ieşit atunci din Samaria, şi a numărat pe tot Israelul.

7.           A pornit, şi a trimes să spună lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda: „Īmpăratul Moabului s'a răsculat īmpotriva mea; vrei să vii cu mine să luptăm īmpotriva Moabului?“ Iosafat a răspuns: „Voi merge, eu ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.“

 

8.           Şi a zis: „Pe care drum să ne suim?“ Ioram a zis: „Pe drumul care duce īn pustia Edomului.“

9.           Īmpăratul lui Israel, īmpăratul lui Iuda şi īmpăratul Edomului, au plecat; şi, după un drum de şapte zile, n'au avut apă pentru oştire şi pentru vitele cari veneau după ea.

10.         Atunci īmpăratul lui Israel a zis: „Vai! Domnul a chemat pe aceşti trei īmpăraţi ca să-i dea īn mīnile Moabului!“

11.         Dar Iosafat a zis: „Nu este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să putem īntreba pe Domnul?“ Unul din slujitorii īmpăratului lui Israel a răspuns: „Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mīnile lui Ilie.“

 

12.         Şi Iosafat a zis: „Cuvīntul Domnului este cu el.“ Īmpăratul lui Israel, Iosafat, şi īmpăratul Edomului s'au pogorīt la el.

 

13.         Elisei a zis īmpăratului lui Israel: „Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale.“ Şi īmpăratul lui Israel i-a zis: „Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei īmpăraţi ca să-i dea īn mīnile Moabului!“

 

14.         Elisei a zis: „Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sīnt, că, dacă n'aş avea īn vedere pe Iosafat, īmpăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga de loc īn seamă, şi nici nu m'aş uita la tine.

 

15.         Acum aduceţi-mi un cīntăreţ cu arfa.“ Şi pe cīnd cīnta cīntăreţul din arfă, mīna Domnului a fost peste Elisei.

 

16.         Şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: „Faceţi gropi īn valea aceasta, groapă līngă groapă!

 

17.         Căci aşa vorbeşte Domnul: «Nu veţi vedea vīnt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuş valea aceasta se va umplea de apă, şi veţi bea, voi, turmele voastre şi vitele voastre.

18.         Dar aceasta este puţin lucru īnaintea Domnului. El va da pe Moab īn mīnile voastre;

19.         veţi sfărīma toate cetăţile īntărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi astupa toate izvoarele de apă, şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.“

20.         Şi dimineaţa, īn clipa cīnd se aducea jertfa, iată că a venit apa de pe drumul Edomului, şi s'a umplut ţara de apă.

 

21.         Īnsă, toţi Moabiţii, auzind că īmpăraţii se suie să lupte īmpotriva lor, au chemat pe toţi cei īn vīrstă să poarte armele şi mai mari chiar, şi au stătut la hotar.

22.         S'au sculat disdedimineaţă, şi cīnd a strălucit soarele peste ape, Moabiţii au văzut īn faţa lor apele roşi ca sīngele.

23.         Ei au zis: „Este sīnge! Īmpăraţii au scos sabia īntre ei, s'au tăiat unii pe alţii; acum, la pradă, Moabiţi!“

24.         Şi au mers īmpotriva taberei lui Israel. Dar Israel s'a sculat, şi a bătut pe Moab, care a luat-o la fugă dinaintea lor. Au pătruns īn ţară, şi au bătut pe Moab.

25.         Au sfărīmat cetăţile, au aruncat fiecare pietre, īn toate ogoarele cele mai bune şi le-au umplut cu pietre au astupat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni; prăştiaşii au īnconjurat şi au bătut Chir-Hareset, din care n'au lăsat decīt pietrele.

 

26.         Īmpăratul Moabului, văzīnd că fusese īnfrīnt īn luptă, a luat cu el şapte sute de oameni, cari scoteau sabia, să-şi croiască drum pīnă la īmpăratului Edomului; dar n'au putut.

27.         A luat atunci pe fiul său īntīi născut, care trebuia să domnească īn locul lui, şi l-a adus ca ardere de tot pe zid. Şi o mare mīnie a cuprins pe Israel, care s'a depărtat de īmpăratul Moabului, şi s'a īntors īn ţară.

 

Īnmulţirea untdelemnului.

 

4

 

1.           O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei: „Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a īmprumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să-i facă robi.“

 

2.           Elisei i-a zis: „Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?“ Ea a răspuns: „Roaba ta n'are acasă decīt un vas cu untdelemn.

3.           Şi el a zis: „Du-te de cere vase de afară dela toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.

 

4.           Cīnd te vei īntoarce, īnchide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn īn toate aceste vase, şi pune deoparte pe cele pline.“

5.           Atunci ea a plecat dela el. A īnchis uşa după ea şi după copiii ei; ei īi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn īn ele.

6.           Cīnd s'au umplut vasele, ea a zis fiului său: „Mai dă-mi un vas.“ Dar el i-a răspuns: „Nu mai este niciun vas.“ Şi n'a mai curs untdelemn.

7.           Ea s'a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: „Du-te de vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămīnea, vei trăi tu şi fiii tăi.“

 

Fiul Sunamitei.

 

9.           Īntr'o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănīnce la ea. Şi ori de cīte ori trecea, se ducea să mănīnce la ea.

 

8.           Ea a zis bărbatului ei: „Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfīnt al lui Dumnezeu.

10.         Să facem o mică odaie sus cu ziduri, şi să punem īn ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo cīnd va veni la noi.

11.         Elisei, īntorcīndu-se la Sunem, s'a dus īn odaia de sus şi s'a culcat acolo.

12.         El a zis slujitorului său Ghehazi: „Cheamă pe Sunamita aceasta!“ Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit īnaintea lui.

13.         Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Spune-i: «Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine īmpăratului sau căpeteniei oştirii?“ Ea a răspuns: „Eu locuiesc liniştită īn mijlocul poporului meu.“

14.         Şi el a zis: „Ce să fac pentru ea?“ Ghehazi a răspuns: „Ea n'are fiu, şi bărbatul ei este bătrīn.“

15.         Şi el a zis: „Cheamă-o!“ Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la uşă.

16.         Elisei i-a zis: „La anul pe vremea aceasta, vei ţinea īn braţe un fiu.“ Şi ea a zis: „Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!

 

17.         Femeia a rămas īnsărcinată, şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, īn anul următor, cum īi spusese Elisei.

18.         Copilul s'a făcut mare. Şi īntr'o zi cīnd se dusese pela tatăl său la secerători,

19.         a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!“ Tatăl a zis slujitorului său: „Du-l la mamă-sa!“

20.         Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mamă-sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale pīnă la amează, şi apoi a murit.

21.         Ea s'a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a īnchis uşa după ea, şi a ieşit.

22.         A chemat pe bărbatul ei, şi a zis: „Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc īn grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi īntoarce.“

23.         Şi el a zis: „Pentruce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.“ Ea a răspuns: „Fii pe pace!“

24.         Apoi a pus şaua pe măgăriţă, şi a zis slujitorului său: „Mīnă, şi pleacă, să nu opreşti pe drum decīt cīnd ţi-oi spune.“

25.         Ea a plecat deci şi s'a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel.

              Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe şi a zis slujitorului său Ghehazi: „Iată pe Sunamita aceea!

 

26.         Acum, aleargă dar īnaintea ei, şi spune-i: «Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sīnt bine?» Ea a răspuns: „Bine.“

27.         Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a īmbrăţişat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea īnapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Lasă-o, căci este tare amărītă, şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta, şi nu mi l-a făcut cunoscut.“

28.         Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N'am zis eu: „Nu mă amăgi?“

 

29.         Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Īncinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu īn mīnă, şi pleacă. Dacă vei īntīlni pe cineva, să nu-l īntrebi de sănătate; şi dacă te va īntreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.“

 

30.         Mama copilului a zis: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.“

              Şi el s'a sculat şi a mers după ea.

 

31.         Ghehazi le-o luase īnainte, şi pusese toiagul pe faţa copilului; dar n'a dat nici glas, nici semn de simţire. S'a īntors īnaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta, şi a zis: „Copilul nu s'a trezit“.

 

32.         Cīnd a ajuns Elisei īn casă, iată că murise copilul, culcat īn patul lui.

33.         Elisei a intrat şi a īnchis uşa după ei amīndoi, şi s'a rugat Domnului.

 

34.         S'a suit, şi s'a culcat pe copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mīnile lui pe mīnile lui, şi s'a īntins peste el. Şi trupul copilului s'a īncălzit.

 

35.         Elisei a plecat, a mers īncoace şi īncolo prin casă, apoi s'a suit iarăş şi s'a īntins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori, şi a deschis ochii.

 

36.         Elisei a chemat pe Ghehazi, şi a zis: „Cheamă pe Sunamita.“ Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: „Ia-ţi fiul!“

37.         Ea s'a dus şi s'a aruncat la picioarele lui, şi s'a īnchinat pīnă la pamīnt. Şi şi-a luat fiul, şi a ieşit afară.

 

 

Moartea īn oală.

 

38.         Elisei s'a īntors la Ghilgal, şi īn ţară bīntuia o foamete. Pe cīnd fiii proorocilor şedeau īnaintea lui, a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare, şi fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!“

 

39.         Unul din ei a ieşit pe cīmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubeţe (Un fel de castraveţi.) sălbatice, pīnă şi-a umplut haina. Cīnd s'a īntors, le-a tăiat īn bucăţi īn oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.

40.         Au dat oamenilor acelora să mănīnce. Dar, cum au mīncat din ciorba aceea, au strigat: „Omule al lui Dumnezeu, moartea este īn oală!“ Şi n'au putut să mănīnce.

 

41.         Elisei a zis: „Luaţi făină.“ A aruncat făină īn oală, şi a zis: „Dă oamenilor acestora să mănīnce.“ Şi nu mai era nimic vătămător īn oală.

 

 

Cele douăzeci de pīni de orz.

 

42.         A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pīne din cele dintīi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pīni de orz, şi spice noi īn sac. Elisei a zis: „Dă oamenilor acestora să mănīnce.“

 

43.         Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?“ Dar Elisei a zis: „Dă oamenilor să mănīnce; căci aşa vorbeşte Domnul: «Vor mīnca, şi va mai rămīnea.“

 

44.         Atunci le-a pus pīnile īnainte; şi au mīncat şi le-a mai şi rămas, după cuvīntul Domnului.

 

 

Naaman, vindecat de lepră.

 

5

 

1.           Naaman, căpetenia oştirii īmpăratului Siriei, avea trecere īnaintea stăpīnului său şi mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare şi viteaz era lepros.

 

2.           Şi Sirienii ieşiseră īn cete la o luptă, şi aduseseră roabă pe o fetiţă din ţara lui Israel. Ea era īn slujba nevestei lui Naaman.

3.           Şi ea a zis stăpīnei sale: „Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!“

4.           Naaman s'a dus şi a spus stăpīnului său: „Fata aceea din ţara lui Israel a vorbit aşa şi aşa.“

5.           Şi īmpăratul Siriei a zis: „Du-te la Samaria, şi voi trimete o scrisoare īmpăratului lui Israel.“ A plecat, luīnd cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur, şi zece haine de schimb.

 

6.           A dus īmpăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia aşa: „Acum, cīnd vei primi scrisoarea acasta, vei ştii că īţi trimet pe slujitorul meu Naaman, ca să-l vindeci de lepra lui.“

7.           După ce a citit scrisoarea, īmpăratul lui Israel şi-a rupt hainele, şi a zis: „Oare sīnt eu Dumnezeu, ca să omor şi să īnviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să īnţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine.“

 

8.           Cīnd a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că īmpăratul lui Israel şi-a sfīşiat hainele, a trimes să spună īmpăratului: „Pentruce ţi-ai sfīşiat hainele? Lasă-l să vină la mine, şi va şti că este un prooroc īn Israel.“

9.           Naaman a venit cu caii şi cu carul lui, şi s'a oprit la poarta casei lui Elisei.

10.         Elisei a trimes să-i spună printr'un sol: „Du-te, şi scaldă-te de şapte ori īn Iordan; şi carnea ţi se va face sănătoasă, şi vei fi curat.“

 

11.         Naaman s'a mīniat, şi a plecat, zicīnd: „Eu credeam că va ieşi la mine, se va īnfăţişa el īnsuş, va chema Numele Domnului, Dumnezeului lui, īşi va duce mīna pe locul rănii, şi va vindeca lepra.

12.         Nu sīnt oare rīurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decīt toate apele lui Israel? N'aş fi putut oare să mă spăl īn ele şi să mă fac curat?“ Şi s'a īntors şi a plecat plin de mīnie.

13.         Dar slujitorii lui s'au apropiat să-i vorbească, şi au zis: „Părinte, dacă proorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atīt mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: „Scaldă-te, şi vei fi curat.“

14.         S'a pogorīt atunci şi s'a cufundat de şapte ori īn Iordan, după cuvīntul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s'a făcut iarăş cum este carnea unui copilaş, şi s'a curăţit.

 

15.         Naaman s'a īntors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Cīnd a ajuns, s'a īnfăţişat īnaintea lui, şi a zis: „Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pămīntul, decīt īn Israel. Şi acum, primeşte, rogu-te, un dar din partea robului tău.“

 

16.         Elisei a răspuns: „Viu este Domnul, al cărui slujitor sīnt, că nu voi primi.“ Naaman a stăruit de el să primească, dar el n'a vrut.

 

17.         Atunci Naaman a zis: „Fiindcă nu vrei să primeşti tu, īngăduie să se dea robului tău pămīnt cīt pot duce doi catīri; căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere de tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.

18.         Iată totuş ce rog pe Domnul să ierte robului tău: cīnd stăpīnul meu intră īn casa lui Rimon să se īnchine acolo şi se sprijineşte pe mīna mea, mă īnchin şi eu īn casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, cīnd mă voi īnchina īn casa lui Rimon!“

 

19.         Elisei i-a zis „Du-te īn pace.“

 

Ghehazi lovit cu lepra.

 

              După ce a plecat Naaman dela Elisei şi a fost la o depărtare bunicică,

20.         Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis īn sine: „Iată că stăpīnul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n'a primit din mīna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva dela el.“

21.         Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, cīnd l-a văzut alergīnd după el, s'a dat jos din car ca să-i iasă īnainte, şi a zis: „Este bine totul?“

22.         El a răspuns: „Totul este bine. Stăpīnul meu mă trimite să-ţi spun: „Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.“

23.         Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.“ A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint īn doi saci, īmpreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă īnaintea lui Ghehazi.

24.         Ajungīnd la deal, Ghehazi le-a luat din mīnile lor, şi le-a pus īn casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora cari au plecat.

25.         După aceea s'a dus şi s'a īnfăţişat īnaintea stăpīnului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?“ El a răspuns: „Robul tău nu s'a dus nicăieri.“

26.         Dar Elisei i-a zis: „Oare n'a fost duhul meu cu tine, cīnd a lăsat omul acela carul şi a venit īnaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?

27.         Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămīnţa ta pentru totdeauna.“ Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.

 

 

Securea unui fiu al proorocilor.

 

6

 

1.           Fiii proorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strīmt pentru noi.

 

2.           Haidem pīnă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cīteo bīrnă, şi să ne facem acolo un loc de locuit.“ Elisei a răspuns: „Duceţi-vă.“

3.           Şi unul din ei a zis: „Fii bun şi vino cu slujitorii tăi.“ El a răspuns: „Voi merge!“

4.           A plecat deci cu ei. Ajungīnd la Iordan, au tăiat lemne.

5.           Şi pe cīnd tăia unul din ei o bīrnă, a căzut ferul dela secure īn apă. El a strigat: „Ah! domnul meu, era īmprumutat!“

6.           Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?“ Şi i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o īn locul acela, şi ferul dela secure a plutit pe apă.

 

7.           Apoi a zis: „Ridică-l!“ Şi a īntins mīna, şi l-a luat.

 

Orbirea Sirienilor.

 

8.           Īmpăratul Siriei era īn război cu Israel. Şi, īntr'un sfat pe care l-a ţinut cu slujitorii săi, a zis: „Tabăra mea va fi īn cutare loc.“

9.           Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună īmpăratului lui Israel: „Fereşte-te să treci pe līngă locul acela, căci acolo sīnt ascunşi Sirienii.“

10.         Şi īmpăratul lui Israel a trimes nişte oameni să stea la pīndă spre locul pe care i-l spusese şi despre care īl īnştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s'a īntīmplat nu odată, nici de două ori.

11.         Īmpăratului Siriei i s'a turburat inima. A chemat pe slujitorii săi, şi le-a zis: „Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru īmpăratul lui Israel?“

12.         Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, īmpărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este īn Israel, spune īmpăratului lui Israel cuvintele pe cari le rosteşti īn odaia ta de culcare.“

13.         Şi īmpăratul a zis: „Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimet să-l prindă.“ Au venit şi i-au spus: „Iată că este la Dotan.“

 

14.         A trimes acolo cai, cară şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea, şi au īnconjurat cetatea.

15.         Slujitorul omului lui Dumnezeu s'a sculat disdedimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste īnconjura cetatea, cu cai şi cară. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah! domnul meu, cum vom face?“

16.         El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sīnt cei cu noi decīt cei cu ei.“

 

17.         Elisei s'a rugat, şi a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă.“ Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc īmprejurul lui Elisei.

 

18.         Sirienii s'au pogorīt la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.“ Şi Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvīntul lui Elisei.

 

19.         Elisei le-a zis: „Nu este aceasta calea, şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi.“ Şi i-a dus la Samaria.

20.         Cīnd au intrat īn Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!“ Şi Domnul le-a deschis ochii, şi au văzut că erau īn mijlocul Samariei.

21.         Īmpăratul lui Israel, văzīndu-i, a zis lui Elisei: „Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?“

22.         „Să nu-i măcelăreşti“, a răspuns Elisei. „Obicinuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe cari īi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pīne şi apă, ca să mănīnce şi să bea; apoi să se ducă la stăpīnul lor.“

 

23.         Īmpăratul lui Israel le-a dat un prīnz mare, şi ei au mīncat şi au băut; apoi le-a dat drumul, şi au plecat la stăpīnul lor. Şi oştile Sirienilor nu s'au mai īntors pe ţinutul lui Israel.

 

 

Īmpresurarea Samariei.

 

24.         După aceea, Ben-Haded, īmpăratul Siriei, strīngīndu-şi toată oştirea, s'a suit şi a īmpresurat Samaria.

25.         Īn Samaria a fost o mare foamete, şi atīt de mult au strīmtorat-o īncīt un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.

26.         Şi pe cīnd trecea īmpăratul pe zid, o femeie i-a strigat: „Scapă-mă, īmpărate, domnul meu!“

27.         El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?“

28.         Şi īmpăratul i-a zis: „Ce ai?“ Ea a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis:

              «Dă-mi pe fiul tău să-l mīncăm astăzi, şi mīne vom mīnca pe fiul meu.»

29.         Noi am fiert pe fiul meu, şi l-am mīncat. Şi īn ziua următoare i-am zis: «Dă pe fiul tău să-l mīncăm.» Dar ea a ascuns pe fiul ei.“

 

30.         Cum a auzit īmpăratul cuvintele acestei femei, şi-a rupt hainele, cīnd stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinlăuntru avea un sac de păr pe trup.

 

31.         Īmpăratul a zis: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămīnea astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!“

 

32.         Elisei şedea īn casă, şi bătrīnii şedeau līngă el. Īmpăratul a trimes pe cineva īnainte. Dar īnainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrīnilor: „Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimete pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Cīnd va veni solul, īnchideţi uşa, şi opriţi-l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpīnului său īn urma lui?“

 

33.         Pe cīnd le vorbea el īncă, solul se şi pogorīse la el, şi īmpăratul a zis: „Iată, răul acesta vine dela Domnul; ce mai am de nădăjduit dela Domnul?“

 

 

Vestirea lui Elisei.

 

7

 

1.           Elisei a zis: „Ascultaţi cuvīntul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: „Mīne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuţă de floare de făină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu.“

 

2.           Călăreţul pe braţul căruia se rezema īmpăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: „Chiar dacă ar face Domnul ferestre īn cer, cum s'ar putea īntīmpla un asemenea lucru?“ Şi Elisei a zis: „Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mīnca din ele.“

 

3.           La intrarea porţii erau patru leproşi, cari au zis unul către altul: „La ce să şedem aici pīnă vom muri?

 

4.           Dacă ne vom gīndi să intrăm īn cetate, īn cetate este foamete, şi vom muri; şi dacă vom sta aici, deasemenea vom muri. Haidem dar să ne aruncăm īn tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, iar dacă ne vor omorī, vom muri.“

5.           Au plecat dar īn amurg, să se ducă īn tabăra Sirienilor. Şi cīnd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni.

6.           Domnul făcuse să se audă īn tabăra Sirienilor un vuiet de cară şi un vuiet de cai, vuietul unei mari oştiri, şi īşi ziseseră unul către altul: „Īmpăratul lui Israel a tocmit īmpotriva noastră pe īmpăraţii Hetiţilor şi pe īmpăraţii Egiptenilor, ca să vină să lupte īmpotriva noastră.“

 

7.           Şi s'au sculat şi au luat-o la fugă īn amurg. Şi-au lăsat corturile, caii şi măgarii, tabăra aşa cum era şi au fugit ca să-şi scape viaţa.

 

8.           Leproşii, ajungīnd la intrarea taberii, au pătruns īntr'un cort, au mīncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine, şi s'au dus şi le-au ascuns. S'au īntors iarăş, au pătruns īntr'un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe cari s'au dus şi le-au ascuns.

9.           Apoi, şi-au zis unul altuia: „Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta pīnă la lumina zilei de mīne, vom fie pedepsiţi. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei īmpăratului.“

10.         Au plecat, şi au chemat pe străjerii de la poarta cetăţii, şi le-au spus aşa: „Am intrat īn tabăra Sirienilor, şi iată că nu este nimeni, nu se aude niciun glas de om; n'am găsit decīt cai legaţi şi măgari legaţi, şi corturile aşa cum erau.“

11.         Străjerii dela poartă au strigat, şi au trimes vestea aceasta īnlăuntrul casei īmpăratului.

12.         Īmpăratul s'a sculat noaptea, şi a zis slujitorilor săi: „Vreau să vă spun ce ne fac Sirienii. Fiindcă ştiu că sīntem flămīnzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă īn ogoare, şi şi-au zis: „Cīnd vor ieşi din cetate, īi vom prinde vii, şi vom intra īn cetate.“

13.         Unul din slujitorii īmpăratului a răspuns: „Să se ia cinci din caii cari au mai rămas īn cetate, - li se va īntīmpla doar cum s'a īntīmplat la toată mulţimea lui Israel care a mai rămas, toată mulţimea lui Israel care se istoveşte, - şi să trimetem să vedem ce se petrece.“

14.         Au luat două cară cu caii lor, şi īmpăratul a trimes nişte soli pe urmele oştirii Sirienilor, zicīnd: „Duceţi-vă şi vedeţi.“

15.         S'au dus după ei pīnă la Iordan; şi iată că tot drumul era plin cu haine şi lucruri pe cari le aruncaseră Sirienii īn goana lor. Solii s'au īntors, şi au spus īmpăratului.

16.         Poporul a ieşit, şi a jăfuit tabăra Sirienilor. Şi s'a vīndut o măsură de floare de făină cu un siclu şi două măsuri de orz cu un siclu, după cuvīntul Domnului.

 

17.         Īmpăratul īncredinţase paza porţii īn mīna călăreţului pe braţul căruia se rezemase atunci. Dar călăreţul acesta a fost călcat īn picioare de popor la poartă şi a murit, după cuvīntul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, cīnd se pogorīse īmpăratul la el.

 

18.         Omul lui Dumnezeu spusese atunci īmpăratului: „Mīne, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu şi o măsura de floare de făină cu un siclu.“

 

19.         Iar călăreţul răspunsese omului lui Dumnezeu: „Chiar dacă ar face Domnul ferestre īn cer, cum s'ar putea īntīmpla un asemenea lucru?“ Şi Elisei zisese: „Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mīnca din ele.“

20.         Īn adevăr aşa i s'a şi īntīmplat: a fost călcat īn picioare la poartă de popor, şi a murit.

 

Sunamita e ajutată de Elisei.

 

8

 

1.           Elisei a zis femeii pe al cărei fiu īl īnviase: „Scoală-te, du-te, tu şi casa ta, şi locuieşte pentru o vreme unde vei putea; căci Domnul va trimete o foamete de şapte ani peste ţară, şi foametea a şi īnceput.“

 

2.           Femeia s'a sculat, şi a făcut după cuvīntul omului lui Dumnezeu: a plecat, ea şi casa ei, şi a locuit şapte ani īn ţara Filistenilor.

3.           După şapte ani, femeia s'a īntors din ţara Filistenilor, şi s'a dus să roage pe īmpărat pentru casa şi ogorul ei.

4.           Īmpăratul stătea de vorbă cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, şi zicea: „Istoriseşte-mi, te rog, toate lucrurile mari pe cari le-a făcut Elisei.“

 

5.           Şi pe cīnd istorisea īmpăratului cum īnviase pe un mort, tocmai a venit femeia pe al cărei fiu īl īnviase Elisei să roage pe īmpărat pentru casa şi ogorul ei. Ghehazi a zis: „Īmpărate, domnul meu, iată femeia, şi iată fiul ei pe care l-a īnviat Elisei.“

 

6.           Īmpăratul a īntrebat pe femeie, şi ea i-a istorisit faptul. Apoi īmpăratul i-a dat un dregător, căruia i-a zis: „Vezi să se dea īnapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului, din ziua cīnd a părăsit ţara şi pīnă acum!“

 

Hazael, īmpărat al Siriei.

 

7.           Elisei s'a īntors la Damasc. Ben-Hadad, īmpăratul Siriei, era bolnav. Şi l-au īnştiinţat, zicīnd: „Omul lui Dumnezeu a venit aici!“

8.           Īmpăratul a zis lui Hazael: „Ia cu tine un dar, şi du-te īnaintea omului lui Dumnezeu. Īntreabă prin el pe Domnul, şi zi: „Mă voi tămădui de boala aceasta?“

 

9.           Hazael s'a dus īnaintea lui Elisei, luīnd cu el un dar, tot ce era mai bun īn Damasc, patruzeci de cămile īncărcate. Cīnd a ajuns, s'a īnfăţişat īnaintea lui, şi a zis: „Fiul tău Ben-Hadad, īmpăratul Siriei, mă trimete la tine să te īntreb: „Mă voi tămădui de boala aceasta?“

10.         Elisei i-a răspuns: „ Du-te şi spune-i: «Te vei tămădui», măcar că Domnul mi-a descoperit că va muri.“

 

11.         Omul lui Dumnezeu şi-a pironit privirea asupra lui Hazael, şi s'a uitat ţintă la el multă veme; apoi a plīns.

 

12.         Hazael a zis: „Pentruce plīnge domnul meu?“ Şi Elisei a răspuns: „Pentrucă ştiu răul pe care-l vei face copiilor lui Israel; vei pune foc cetăţilor īntărite ale lor; vei ucide cu sabia pe tinerii lor, vei zdrobi pe pruncii lor, şi vei spinteca pīntecele femeilor īnsărcinate.“

 

13.         Hazael a zis: „Dar ce este robul tău, cīnele acesta, ca să facă lucruri aşa de mari?“ Şi Elisei a zis: „Domnul mi-a descoperit că vei fi īmpărat al Siriei.

 

14.         Hazael a plecat dela Elisei, şi s'a īntors la stăpīnul său, care i-a zis: „Ce ţi-a spus Elisei?“ Şi el a răspuns: „Mi-a spus că te vei tămădui!“

15.         A doua zi, Hazael a luat o īnvelitoare, pe care a muiat-o īn apă, şi a īntins-o pe faţa īmpăratului, care a murit. Şi, īn locul lui, a domnit Hazael.

 

Domnia lui Ioram.

 

16.         Īn al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Ioram, fiul lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda.

 

17.         Avea treizeci şi doi de ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a domnit opt ani la Ierusalim.

 

18.         El a umblat īn calea īmpăraţilor lui Israel, cum facuse casa lui Ahab, căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, şi a făcut ce este rău īnaintea Domnului.

 

19.         Dar Domnul n'a voit să nimicească pe Iuda, din pricina robului Său David, după făgăduinţa pe care i-o făcuse că-i va da totdeauna o lumină printre fiii săi.

 

20.         Pe vremea sa, Edom s'a răsculat īmpotriva stăpīnirii lui Iuda, şi au pus un īmpărat peste ei.

 

21.         Ioram a trecut la Ţair, cu toate carele lui. Sculīndu-se noaptea, a bătut pe Edomiţi, cari-l īnconjurau, şi pe căpeteniile carălor, şi poporul a fugit īn corturi.

22.         Răscoala Edomului īmpotriva stăpīnirii lui Iuda a ţinut pīnă īn ziua de azi. Libna s'a răsculat tot īn acelaş timp.

 

23.         Celelalte fapte ale lui Ioram, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

24.         Ioram a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat cu părinţii săi īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

 

 

Ahazia.

 

25.         Īn al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, īmpăratul lui Iuda.

26.         Ahazia avea douăzeci şi doi de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia, fata lui Omri, īmpăratul lui Israel.

 

27.         El a umblat īn calea casei lui Ahab, şi a făcut ce este rău īnaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci era ginerele casei lui Ahab.

 

28.         El a mers cu Ioram, fiul lui Ahab, la război īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei, la Ramot din Galaad. Şi Sirienii au rănit pe Ioram.

 

29.         Īmpăratul Ioram s'a īntors să se tămăduiască la Izreel de rănile pe cari i le făcuseră Sirienii la Rama, cīnd se bătea īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei. Ahazia, fiul lui Ioram, īmpăratul lui Iuda, s'a pogorīt să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, la Izreel, pentru că era bolnav.

 

 

Īmpăraţii lui Israel şi Iuda ucişi de Iehur.

 

9

 

1.           Proorocul Elisei a chemat pe unul din fiii proorocilor, şi i-a zis: „Īncinge-ţi mijlocul, ia cu tine sticluţa aceasta cu untdelemn, şi du-te la Ramot īn Galaad.

 

2.           Cīnd vei ajunge acolo, să cauţi să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi. Să te duci să-l ridici din mijlocul fraţilor săi, şi să-l aduci īntr'o odaie deoparte.

 

3.           Să iei sticluţa cu untdelemn, să-l torni pe capul lui, şi să zici: „Aşa zice Domnul: «Te ung īmpărat al lui Israel!» Apoi să deschizi uşa, şi să fugi fără să te opreşti.“

 

4.           Tīnărul, slujitorul proorocului, a plecat īn Ramot din Galaad.

5.           Cīnd a ajuns, căpeteniile oştirii şedeau jos. El a zis: „Căpetenie, am să-ţi spun o vorbă.“ Şi Iehu a zis: „Căruia dintre noi toţi?“ El a răspuns: „Ţie, căpetenie.“

6.           Iehu s'a sculat şi a intrat īn casă, şi tīnărul i-a turnat untdelemnul pe cap, zicīndu-i: „Aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Te ung īmpărat al lui Israel, al poporului Domnului.

7.           Să nimiceşti casa stăpīnului tău Ahab, şi voi răzbuna asupra Izabelei sīngele robilor Mei, proorocii, şi sīngele tuturor slujitorilor Domnului.

 

8.           Toată casa lui Ahab va peri; voi nimici pe oricine ţine de Ahab, fie rob, fie slobod īn Israel,

 

9.           şi voi face casa lui Ahab asemenea casei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia.

 

10.         Cīnii vor mīnca pe Izabela īn ogorul din Izreel, şi nu va fi cine s'o īngroape.“ Apoi tīnărul a deschis uşa, şi a fugit.

 

11.         Cīnd a ieşit Iehu la slujitorii stăpīnului său, ei i-au zis: „Toate bune? Pentruce a venit nebunul acesta la tine?“ Iehu le-a răspuns: „Voi cunoaşteţi bine pe omul acesta şi ce poate spune.“

 

12.         Dar ei au zis: „Minciună! Spune-ne dar!“ Şi el a zis: „Mi-a vorbit aşa şi aşa, zicīnd: «Aşa zice Domnul: «Te ung īmpărat al lui Israel.»

13.         Īndată şi-au luat fiecare hainele şi le-au pus subt Iehu pe treptele goale. Apoi au sunat din trīmbiţă, şi au zis: „Iehu este īmpărat!“

 

14.         Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, īmpotriva lui Ioram. - Şi Ioram şi tot Israelul apărau Ramotul din Galaad īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei.

15.         Dar īmpăratul Ioram se īntorsese să se vindece la Izreel de rănile pe cari i le făcuseră Sirienii, cīnd se bătea īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei. - Iehu a zis: „Dacă voiţi, să nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca să se ducă să dea de veste la Izreel.“

 

16.         Şi Iehu s'a suit īn carul lui şi a plecat la Izreel; căci Ioram era bolnav īn pat acolo, şi Ahazia, īmpăratul lui Iuda, se pogorīse să-l vadă.

 

17.         Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind, şi a zis: „Văd o ceată de oameni.“ Ioram a zis: „Ia un călăreţ, şi trimete-l īnaintea lor să īntrebe dacă este pace.“

18.         Călăreţul s'a dus īnaintea lui Iehu, şi a zis: „Aşa zice īmpăratul: „Veniţi cu pace?“ Şi Iehu a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci īnapoia mea.“ Caraula a dat de ştire, şi a zis: „Solul s'a dus pīnă la ei, şi nu se mai īntoarce.“

19.         Ioram a trimes un al doilea călăreţ, care a ajuns la ei, şi a zis: „Aşa zice īmpăratul: „Veniţi cu pace?“ Şi Iehu a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace? Treci īnapoia mea.“

20.         Caraula a dat de ştire, şi a zis: „S'a dus pīnă la ei, şi nu se īntoarce. Şi alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimşi, căci mīnă ca un nebun.“

21.         Atunci Ioram a zis: „Īnhamă!“ Şi au pus caii la car. Ioram, īmpăratul lui Israel, şi Ahazia, īmpăratul lui Iuda, au ieşit fiecare, īn carul lui, īnaintea lui Iehu; şi l-au īntīlnit īn ogorul lui Nabot din Izreel.

 

22.         Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?“ Iehu a răspuns: „Ce, pace! Cītă vreme dăinuiesc curviile mamei tale Izabela, şi mulţimea vrăjitoriilor ei!“

23.         Ioram a sucit frīnele şi a fugit, zicīnd lui Ahazia: „Vīnzare, Ahazia!“

24.         Dar Iehu a pus mīna pe arc, şi a lovit pe Ioram īntre umeri. Săgeta a ieşit prin inimă, şi Ioram a căzut īn car.

25.         Iehu a zis căpeteniei sale Bidcar: „Ia-l şi aruncă-l īn ogorul lui Nabot din Izreel; căci adu-ţi aminte că atunci cīnd stăteam īmpreună, eu şi tu, călări pe cai īnapoia tatălui său Ahab, Domnul a rostit īmpotriva lui hotărīrea aceasta:

 

26.         „Am văzut ieri sīngele lui Nabot şi sīngele fiilor lui.“ zice Domnul, „şi-ţi voi face la fel chiar īn ogorul acesta“, zice Domnul!“ Ia-l dar, şi aruncă-l īn ogor, după cuvīntul Domnului.“

 

27.         Ahazia, īmpăratul lui Iuda, cīnd a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit, şi a zis: „Loveşte-l şi pe el īn car!“ Şi l-au lovit la suişul Gur, līngă Ibleam. El a fugit la Meghido, şi a murit acolo.

 

28.         Slujitorii lui l-au dus īntr'un car la Ierusalim, şi l-au īngropat īn mormīntul lui, cu părinţii lui, īn cetatea lui David.

29.         Ahazia se făcuse īmpărat al lui Iuda īn anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.

 

Izabela aruncată de pe fereastră.

 

30.         Iehu a intrat īn Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, şi-a uns sprīncenele, şi-a īmpodobit capul, şi se uita pe fereastră.

 

31.         Pe cīnd intra Iehu pe poartă, ea a zis: 'Pace, noule Zimri, ucigaşul stăpīnului său?“

 

32.         El a ridicat faţa spre fereastră, şi a zis: „Cine este pentru mine? Cine?“ Şi doi sau trei dregători s'au uitat la el, apropiindu-se de fereastră.

33.         El a zis: „Aruncaţi-o jos!“ Ei au aruncat-o jos, şi i-a ţīşnit sīngele pe zid şi pe cai. Iehu a călcat-o īn picioare.

34.         Apoi a intrat, a mīncat şi a băut, şi a zis: „Duceţi-vă de vedeţi pe blestemata aceea, şi īngropaţi-o, căci este fată de īmpărat.“

 

35.         S'au dus s'o īngroape; dar n'au găsit din ea decīt ţeasta capului, picioarele şi palmele mīnilor.“

36.         S'au īntors şi au spus lui Iehu, care a zis: „Aşa spusese Domnul prin robul său Ilie, Tişbitul: „Cīnii vor mīnca īn ogorul din Izreel carnea Izabelei;

 

37.         şi hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe faţa ogoarelor, īn ogorul din Izreel, aşa īncīt nu se va mai putea zice: „Aceasta este Izabela!“

 

 

Iehu, īmpărat al lui Israel.

 

10

 

1.           Īn Samaria erau şaptezeci de fii ai lui Ahab. Iehu a scris scrisori, şi le-a trimes la Samaria căpeteniilor din Izreel, bătrīnilor, şi īngrijitorilor copiilor lui Ahab. Īn ele zicea:

2.           „Acum, cīnd veţi primi scrisoarea aceasta, - fiindcă aveţi cu voi pe fiii stăpīnului vostru, carăle şi caii, o cetate īntărită şi arme,-

3.           vedeţi care din fiii stăpīnului vostru este cel mai bun şi mai vrednic, puneţi-l pe scaunul de domnie al tatălui său, şi luptaţi pentru casa stăpīnului vostru!“

4.           Ei s'au temut foarte mult, şi au zis: „Iată că doi īmpăraţi n'au putut să-i stea īmpotrivă; cum īi vom sta noi īmpotrivă?“

5.           Şi căpetenia casei īmpărăteşti, căpetenia cetăţii, bătrīnii, şi īngrijitorii copiilor, au trimes să spună lui Iehu: „Noi sīntem slujitorii tăi, şi vom face tot ce ne vei spune; nu vom pune pe nimeni īmpărat, fă ce vei crede.“

6.           Iehu le-a scris o a doua scrisoare, īn care spunea: „Dacă sīnteţi ai mei, şi dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele oamenilor acelora, fiii stăpīnului vostru, şi veniţi la mine mīne la ceasul acesta, la Izreel.“ Şi cei şaptezeci de fii ai īmpăratului erau la mai marii cetăţii, cari-i creşteau.

7.           Cīnd au primit scrisoarea, au luat pe fiii īmpăratului, şi au tăiat pe aceşti şaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele īn coşuri, şi le-au trimes lui Iehu, la Izreel.

 

8.           Solul a venit să-i spună, zicīnd: „Au adus capetele fiilor īmpăratului.“ Şi el a zis: „Faceţi-le două grămezi la intrarea porţii, pīnă dimineaţă.“

9.           Dimineaţa a ieşit; şi venind īnaintea īntregului popor, a zis: „ Voi sīnteţi fără vină! Eu am uneltit īmpotriva stăpīnului meu şi l-am omorīt; dar cine a lovit pe toţi aceştia?

 

10.         Să ştiţi dar că nu va cădea nimic la pămīnt din cuvīntul Domnului, din cuvīntul pe care l-a rostit Domnul īmpotriva casei lui Ahab; Domnul īmplineşte ce a spus prin robul Său Ilie.“

 

11.         Şi Iehu a lovit pe toţi cei ce mai rămăseseră din casa lui Ahab la Izreel, pe toţi mai marii lui, pe prietenii şi pe preoţii lui, şi n'a lăsat să scape nici unul.

12.         Apoi s'a sculat, şi a plecat la Samaria. Cīnd a ajuns la coliba de īntīlnire a unor ciobani, pe drum,

13.         Iehu a dat peste fraţii lui Ahazia, īmpăratul lui Iuda, şi a zis: „Cine sīnteţi voi?“ Ei au răspuns: „Sīntem fraţii lui Ahazia, şi ne pogorīm să urăm de bine fiilor īmpăratului şi fiilor īmpărătesei.“

 

14.         Iehu a zis: „Prindeţi-i de vii.“ Şi i-au prins de vii, şi i-au tăiat īn număr de patruzeci şi doi, la fīntīna colibei de īntīlnire. Iehu n'a lăsat să scape niciunul.

15.         Plecīnd de acolo, a īntīlnit pe Ionadab, fiul lui Recab, care venea īnaintea lui. L-a īntrebat de sănătate, şi i-a zis: „Inima ta este tot aşa de curată, cum este inima mea faţă de a ta?“ Şi Ionadab a răspuns: „Este.“ „Dacă este,“ a zis Iehu, „dă-mi mīna.“ Ionadab i-a dat mīna. Şi Iehu l-a suit la el īn car,

 

16.         şi a zis: „Vino cu mine, şi vei vedea rīvna mea pentru Domnul.“ L-a luat astfel īn carul său.

 

 

Familia lui Ahab şi proorocii lui Baal nimiciţi.

 

17.         Cīnd a ajuns Iehu la Samaria, a ucis pe toţi cei rămaşi din Ahab īn Samaria, şi i-a nimicit cu desăvīrşire, după cuvīntul pe care-l spusese lui Ilie Domnul.

 

18.         Apoi a strīns tot poporul, şi le-a zis: „Ahab a slujit puţin lui Baal, Iehu īnsă īi va sluji mult.

 

19.         Acum chemaţi la mine pe toţi proorocii lui Baal, pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui, fără să lipsească unul, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal: oricine va lipsi va muri.“ Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toţi slujitorii lui Baal.

 

20.         El a zis: „Vestiţi o sărbătoare īn cinstea lui Baal!“ Şi au vestit-o.

21.         A trimes soli īn tot Israelul. Şi au venit toţi slujitorii lui Baal; n'a fost unul care să nu fi venit. Au intrat īn templul lui Baal aşa īncīt templul lui Baal s'a umplut dela un capăt pīnă la celalt.

 

22.         Iehu a zis celui ce păzea odaia cu veşmintele: „Scoate veşminte pentru toţi slujitorii lui Baal. „Şi omul acela a scos veşminte pentru ei.

23.         Atunci Iehu a venit īn templul lui Baal cu Ionadab, fiul lui Recab, şi a zis slujitorilor lui Baal:“ Căutaţi şi vedeţi, să nu fie niciun slujitor al Domnului aici, ci să fie numai slujitori de ai lui Baal."

24.         Şi au intrat să aducă jertfe şi arderi de tot.

              Iehu pusese afară optzeci de oameni, şi le zisese: „Cine va lăsa să scape vreunul din oamenii pe cari-i dau pe mīna voastră, va răspunde de viaţa lui cu a sa.“

 

25.         Cīnd au isprăvit de adus arderile de tot, Iehu a zis alergătorilor şi căpeteniilor: „Intraţi, şi loviţi-i: unul să nu iasă.“ Şi i-au lovit cu ascuţişul săbiei. Alergătorii şi căpeteniile i-au aruncat acolo, şi s'au dus pīnă la odaia din fund a templului lui Baal.

26.         Au scos afară stīlpii Astarteei din casa lui Baal, şi i-au ars.

 

27.         Au sfărīmat stīlpul lui Baal, au dărīmat şi templul lui Baal, şi l-au prefăcut īntr'o hazna de gunoi, care a rămas īn picioare pīnă īn ziua de azi.

 

 

Iehu şi īnchinarea la idoli.

 

28.         Iehu a nimicit pe Baal din mijlocul lui Israel,

29.         dar nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, n'a părăsit viţeii de aur din Betel şi Dan.

 

30.         Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la īndeplinire ce este plăcut īnaintea Mea, şi ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi pīnă la al patrulea neam vor şedea pe scaunul de domnie al lui Israel.“

 

31.         Totuş Iehu n'a luat seama să umble din toată inima lui īn legea Domnului, Dumnezeul lui Israel; şi nu s'a abătut de la păcatele īn cari tīrīse Ieroboam pe Israel.

 

32.         Pe vremea aceea, Domnul a īnceput să taie cīte o bucată din ţinutul lui Israel; şi Hazael i-a bătut la toate hotarele lui Israel.

 

33.         Dela Iordan, spre soare - răsare, a bătut toată ţara Galaadului, pe Gadiţi, Rubeniţi şi Manasiţi, dela Aroer, care este pe pīrīul Arnon, pīnă la Galaad şi Basan.

 

34.         Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el, şi toate isprăvile lui, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

35.         Iehu a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat la Samaria. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ioahaz.

36.         Iehu domnise douăzeci şi opt de ani peste Israel la Samaria.

 

Uneltirea Ataliei.

 

11

 

1.           Atalia, mama lui Ahazia, văzīnd că fiul ei a murit, s'a sculat şi a omorīt pe toţi cei de neam īmpărătesc.

 

2.           Dar Ioşeba fata īmpăratului Ioram, sora lui Ahazia, a luat pe

              Ioas, fiul lui Ahazia, şi l-a ridicat din mijlocul fiilor īmpăratului, cīnd i-au omorīt: l-a pus īmpreună cu doica lui īn odaia paturilor. Astfel a fost ascuns de privirile Ataliei, şi n'a fost omorīt.

3.           A stat şase ani ascuns cu Ioşeba, īn Casa Domnului. Şi īn ţară domnea Atalia.

 

Ioas este uns īmpărat.

 

4.           Īn anul al şaptelea, Iehoiada a trimes şi a luat pe sutaşii Cheretiţilor şi alergătorilor, şi i-a adus la el īn Casa Domnului. A făcut legămīnt cu ei, i-a pus să jure īn Casa Domnului, şi le-a arătat pe fiul īmpăratului.

 

5.           Apoi le-a poruncit astfel: „Iată ce aveţi să faceţi. O treime din voi, cari intră de slujbă īn ziua Sabatului, să facă de strajă la casa īmpăratului,

 

6.           o treime la poarta Sur, şi o treime la poarta dinapoia alergătorilor: să păziţi bine casa, aşa īncīt să nu lăsaţi pe nimeni să intre.

7.           Celelalte două cete ale voastre, toţi cei ce ies din slujbă īn ziua Sabatului, vor păzi Casa Domnului de līngă īmpărat;

8.           să īnconjuraţi pe īmpărat de toate părţile, fiecare cu armele īn mīnă, şi să omorīţi pe oricine va intra īn şirurile voastre; să fiţi līngă īmpărat cīnd va ieşi şi cīnd va intra.“

9.           Sutaşii au īndeplinit toate poruncile pe cari le dăduse preotul Iehoiada. Şi-au luat fiecare oamenii, pe cei ce intrau īn slujbă şi pe ceice ieşeau din slujbă īn ziua Sabatului, şi s'au dus la preotul Iehoiada.

 

10.         Preotul a dat sutaşilor suliţele şi scuturile cari veneau dela īmpăratul David, şi cari se aflau īn Casa Domnului.

11.         Alergătorii, fiecare cu armele īn mīnă, au īnconjurat pe īmpărat, apezīndu-se dela latura dreaptă pīnă la latura stīngă a casei, līngă altar şi līngă casă.

12.         Preotul a adus īnainte pe fiul īmpăratului, şi i-a pus cununa īmpărătească şi mărturia. L-au pus īmpărat, l-au uns, şi bătīnd din palme, au zis: „Trăiască īmpăratul!“

 

13.         Atalia a auzit vuietul alergătorilor şi poporului, şi a venit la popor īn Casa Domnului.

 

14.         S'a uitat. Şi iată că īmpăratul stătea pe scaunul īmpărătesc, după datină. Căpeteniile şi trīmbiţele erau līngă īmpărat: tot poporul ţării se bucura, şi sunau din trīmbiţe. Atalia şi-a sfīşiat hainele, şi a strigat: „Vīnzare!“ „Vīnzare!“

 

15.         Atunci preotul Iehoiada a dat următoarea poruncă sutaşilor, cari erau īn fruntea oştirii: „Scoateţi-o afară din şiruri, şi ucideţi cu sabia pe oricine va merge după ea.“ Căci preotul zisese: „Să nu fie omorītă īn Casa Domnului!“

16.         I-au făcut loc, şi s'a dus la casa īmpăratului pe drumul pe care intrau caii: acolo a fost omorītă.

17.         Iehoiada a făcut un legămīnt īntre Domnul, īmpărat şi popor, prin care ei aveau să fie poporul Domnului; a īncheiat şi un legămīnt īntre īmpărat şi popor.

 

18.         Tot poporul ţării a intrat īn templul lui Baal, şi l-au dărīmat, i-au sfărīmat cu desăvīrşire altarele şi icoanele, şi au ucis īnaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal. Preotul Iehoiada a pus străjeri īn Casa Domnului.

 

19.         A luat pe sutaşi, pe Cheretiţi şi alergători, şi pe tot poporul ţării, au pogorīt pe īmpărat din Casa Domnului, şi au intrat īn casa īmpăratului, pe drumul care duce la poarta alergătorilor. Şi Ioas a şezut pe scaunul de domnie al īmpăraţilor.

20.         Tot poporul ţării se bucura, şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorīseră cu sabia īn casa īmpăratului.

 

Domnia lui Ioas.

 

21.         Ioas avea şapte ani cīnd a ajuns īmpărat.

 

 

12

 

1.           Ioas s'a făcut īmpărat īn al şaptelea an al lui Iehu, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ţibia, din Beer-Şeba.

 

2.           Ioas a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, īn tot timpul cīt a urmat īndrumările preotului Iehoiada.

3.           Numai, că īnălţimile n'au īncetat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi.

 

4.           Ioas a zis preoţilor: „Tot argintul īnchinat şi adus īn Casa Domnului, argintul ieşit la numărătoare, şi anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după preţuirea făcută, şi tot argintul pe care-i spune cuiva inima să-l aducă la Casa Domnului,

 

5.           preoţii să-l ia fiecare dela cei pe cari-i cunoaşte, şi să-l īntrebuinţeze la dregerea casei, ori unde se va găsi ceva de dres.“

6.           Dar s'a īntīmplat că, īn al douăzeci şi treilea an al īmpăratului Ioas, preoţii īncă nu dreseseră stricăciunile casei.

 

7.           Īmpăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi, şi le-a zis: „Pentruce n'aţi dres stricăciunile casei?“ Acum, să nu mai luaţi argint de la cunoscuţii noştri, ci să-l daţi pentru dregerea stricăciunilor casei.“

 

8.           Preoţii s'au īnvoit să nu mai ia argint dela popor, şi să nu mai fie īnsărcinaţi cu dregerea stricăciunilor casei.

9.           Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă, i-a făcut o gaură īn capac, şi a pus-o līngă altar, la dreapta, īn drumul pe unde se intra īn Casa Domnului. Preoţii cari păzeau pragul puneau īn ea tot argintul care se aducea īn Casa Domnului.

 

10.         Cīnd vedeau că este mult argint īn ladă, se suia logofătul īmpăratului cu marele preot, şi strīngeau şi numărau argintul care se afla īn Casa Domnului.

11.         Īncredinţau argintul cīntărit īn mīnile celor īnsărcinaţi cu facerea lucrărilor la Casa Domnului. Şi dădeau argintul acesta teslarilor şi lucrătorilor cari lucrau īn Casa Domnului,

12.         zidarilor şi cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnelor şi pietrelor cioplite, trebuitoare la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, şi pentru toate cheltuielile privitoare la stricăciunile casei.

13.         Dar, cu argintul care se aducea īn Casa Domnului, n'au făcut pentru Casa Domnului nici lighene de argint, nici mucări, nici potire, nici trīmbiţe, nici un vas de aur sau de argint:

 

14.         ci īl dădeau celor ce făceau lucrarea, ca să-l īntrebuinţeze pentru dregerea Casei Domnului.

15.         Nu se cerea socoteală oamenilor īn mīnile cărora dădeau argintul ca să-l īmpartă lucrătorilor, căci lucrau cinstit.

 

16.         Argintul jertfelor pentru vină şi al jertfelor de ispăşire nu era adus īn Casa Domnului: ci era pentru preoţi.

 

 

Hazael spre Ierusalim. Ioas omorīt.

 

17.         Atunci Hazael, īmpăratul Siriei, s'a suit şi s'a bătut īmpotriva Gatului, şi l-a cucerit. Hazael avea de gīnd să se suie īmpotriva Ierusalimului.

 

18.         Ioas, īmpăratul lui Iuda, a luat toate lucrurile īnchinate Domnului, şi anume ce fusese īnchinat Domnului de Iosafat, de Ioram şi de Ahazia, părinţii săi, īmpăraţii lui Iuda, ce īnchinase el īnsuş, şi tot aurul care se găsea īn visteriile Casei Domnului şi casei īmpăratului. Şi a trimes totul lui Hazael, īmpăratul Siriei, care nu s'a suit īmpotriva Ierusalimului.

 

19.         Celelalte fapte ale lui Ioas, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

20.         Slujitorii lui s'au răsculat, au făcut o uneltire şi au lovit pe Ioas īn casa Milo, care este la pogorīşul dela Sila.

 

21.         Iozacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer, slujitorii lui, l-au lovit şi a murit. Apoi l-au īngropat cu părinţii săi, īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui a domnit fiul său Amaţia

 

 

Domnia lui Ioahaz īn Israel.

 

13

 

1.           Īn al douăzeci şi treilea an al lui Ioas, fiul lui Ahazia, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria Ioahaz, fiul lui Iehu. A domnit şaptesprezece ani.

2.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; a săvīrşit aceleaş păcate ca Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi nu s'a abătut de la ele.

3.           Domnul S'a aprins de mīnie īmpotriva lui Israel, şi i-a dat īn mīnile lui Hazael, īmpăratul Siriei, şi īn mīnile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, tot timpul cīt au trăit īmpăraţii aceştia.

 

4.           Ioahaz s'a rugat Domnului. Domnul l-a ascultat, căci a văzut apăsarea subt care ţinea īmpăratul Siriei pe Israel,

 

5.           şi Domnul a dat un izbăvitor lui Israel. Copiii lui Israel au scăpat din mīnile Sirienilor, şi au locuit īn corturile lor ca mai nainte.

 

6.           Dar nu s'au abătut dela păcatele casei lui Ieroboam, care făcuse pe Israel să păcătuiască; s'au dedat şi ei la ele, şi chiar idolul Astarteei sta īncă īn picioare la Samaria.

 

7.           Din tot poporul lui Ioahaz Domnul nu-i lăsase decīt cincizeci de călăreţi, zece cară, şi zece mii de pedestraşi; căci īmpăratul Siriei īi prăpădise şi-i făcuse ca pulberea pe care o calci īn picioare.

 

8.           Celelale fapte ale lui Ioahaz, tot ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

9.           Ioahaz a adormit cu părinţii săi, şi l-au īngropat la Samaria. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ioas.

 

Ioas.

 

10.         Īn al treizeci şi şaptelea an al lui Ioas, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria Ioas, fiul lui Ioahaz. A domnit şasesprezece ani.

11.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; nu s'a abătut dela niciunul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi s'a dedat la ele ca şi el.

12.         Celelalte fapte ale lui Ioas, tot ce a făcut el, isprăvile lui, şi războiul pe care l-a avut cu Amaţia, īmpăratul lui Iuda, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

13.         Ioas a adormit cu părinţii săi. Şi pe scaunul lui de domnie s'a suit Ieroboam. Ioas a fost īngropat la Samaria cu īmpăraţii lui Israel.

 

Moartea lui Elisei.

 

14.         Elisei s'a īmbolnăvit de o boală de care a murit. Ioas, īmpăratul lui Israel, s'a pogorīt la el, a plīns pe faţa lui, şi a zis: „Părinte, părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!“

 

15.         Elisei i-a zis: „Ia un arc şi săgeţi.“ Şi a luat un arc şi nişte săgeţi!

16.         Apoi Elisei a zis īmpăratului lui Israel: „Īncordează arcul cu mīna ta.“ Şi dupăce l-a īncordat cu mīna lui, Elisei şi-a pus mīnile pe mīnile īmpăratului,

17.         şi a zis: „Deschide fereastra din spre răsărit.“ Şi a deschis-o. Elisei a zis: „Trage.“ Şi a tras. Elisei a zis: „Aceasta este o săgeată de izbăvire din partea Domnului, o săgeată de izbăvire īmpotriva Sirienilor: vei bate pe Sirieni la Afec pīnă īi vei nimici.“

 

18.         Elisei a mai zis: „Ia săgeţi.“ Şi a luat. Elisei a zis īmpăratului lui Israel: „Loveşte īn pămīnt!“ Şi a lovit de trei ori; apoi s'a oprit.

19.         Omul lui Dumnezeu s'a mīniat pe el, şi a zis: „Trebuia să loveşti de cinci sau şase ori: atunci ai fi bătut pe Sirieni pīnă i-ai fi nimici, acum īi vei bate numai de trei ori.“

 

20.         Elisei a murit, şi a fost īngropat. Īn anul următor, au intrat īn ţară nişte cete de Moabiţi.

21.         Şi, pe cīnd īngropau un om, iată că au zărit una din aceste cete, şi au aruncat pe omul acela īn mormīntul lui Elisei. Omul s'a atins de oasele lui Elisei, şi a īnviat şi s'a sculat pe picioare.

22.         Hazael, īmpăratul Siriei, asuprise pe Israel tot timpul vieţii lui Ioahac.

 

23.         Dar Domnul S'a īndurat de ei, şi a avut milă de ei, Şi-a īntors Faţa spre ei din pricina legămīntului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov, n'a vrut să-i nimicească, şi pīnă acum nu i-a lepădat dela Faţa lui.

 

24.         Hazael, īmpăratul Siriei, a murit, şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ben-Hadad.

25.         Ioas, fiul lui Ioahaz, a luat īnapoi din mīnile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, cetăţile luate de Hazael dela Ioahaz, tatăl său, īn timpul războiului. Ioas l-a bătut de trei ori, şi a luat īnapoi cetăţile lui Israel.

 

 

Amaţia, īmpăratul lui Iuda.

 

14

 

1.           Īn al doilea an al lui Ioas, fiul lui Ioahaz, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Amaţia, fiul lui Ioas, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Avea douăzeci şi cinci de ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim.

3.           El a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, totuş, nu ca tatăl său David; ci a lucrat īn totul cum lucrase tatăl său Ioas.

4.           Numai că īnălţimile nu le-a stricat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi.

 

5.           Cīnd s'a īntărit īmpărăţia īn mīnile lui, a lovit pe slujitorii săi cari uciseseră pe tatăl său īmpăratul.

 

6.           Dar n'a omorīt pe fiii ucigaşilor, căci aşa este scris īn cartea legii lui Moise, unde Domnul dă următoarea poruncă: „Să nu se omoare părinţii pentru copii, şi să nu se omoare copiii pentru părinţi; ci fiecare să fie omorīt pentru păcatul lui.“

 

7.           A bătut zece mii de Edomiţi īn Valea Sării. Şi, īn tot timpul războiului, a luat Sela, şi a numit-o Iocteel, nume pe care l-a păstrat pīnă īn ziua de azi.

 

8.           Atunci Amaţia a trimes nişte soli la Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, īmpăratul lui Israel, să-i spună: „Vino, să ne vedem faţa!“

 

9.           Şi Ioas, īmpăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amaţia, īmpăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban: „Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!“ Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat spinul īn picioare.

 

10.         Ai bătut pe Edomiţi, şi a īnceput să ţi se īnalţe inima. Bucură-te mai bine de slava ta, şi stai acasă. Pentruce să stīrneşti un rău, care ar aduce căderea ta şi a lui Iuda?“

 

11.         Dar Amaţia nu l-a ascultat. Şi Ioas, īmpăratul lui Israel, s'a suit; şi şi-au văzut faţa, el şi Amaţia, īmpăratul lui Iuda, la Bet-Şemeşul lui Iuda.

 

12.         Iuda a fost bătut de Israel, şi a fugit fiecare īn cortul său.

13.         Ioas, īmpăratul lui Israel, a prins la Bet-Şemeş, pe Amaţia, īmpăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ahazia. Apoi a venit la Ierusalim, şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi īn zidul Ierusalimului, dela poarta lui Efraim pīnă la poarta unghiului.

 

14.         A luat tot aurul şi argintul şi toate vasele cari se aflau īn Casa Domnului şi īn vistieriile casei īmpăratului; a luat şi ostatici, şi s'a īntors īn Samaria.

 

15.         Celelalte fapte ale lui Ioas, ce a făcut el, isprăvile lui, şi războiul pe care l-a avut cu Amaţia, īmpăratul lui Iuda, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

16.         Ioas a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat la Samaria, cu īmpăraţii lui Israel. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ieroboam.

17.         Amaţia fiul lui Ioas, īmpăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, īmpăratul lui Israel.

 

18.         Celelalte fapte ale lui Amaţia, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

19.         Īmpotriva lui s'a făcut o uneltire la Ierusalim. El a fugit la Lachis, dar l-au urmărit şi la Lachis, unde l-au omorīt.

 

20.         L-au dus pe cai, şi a fost īngropat la Ierusalim cu părinţii săi, īn cetatea lui David.

21.         Şi tot poporul lui Iuda a luat pe Azaria, īn vīrstă de şasesprezece ani, şi l-a pus īmpărat īn locul tatălui său Amaţia.

 

22.         Azaria a zidit iarăş Elatul, şi l-a adus din nou supt stăpīnirea lui Iuda, dupăce a adormit īmpăratul cu părinţii săi.

 

 

Ieroboam al doilea.

 

23.         Īn al cincisprezecelea an al lui Amaţia, fiul lui Ioas, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească la Samaria, Ieroboam, fiul lui Ioas, īmpăratul lui Israel. A domnit patruzeci şi unu de ani.

24.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; nu s'a abătut dela niciunul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

25.         A luat īnapoi hotarele lui Israel, dela intrarea Hamatului pīnă la marea cīmpiei, după cuvīntul pe care-l rostise Domnul, Dumnezeul lui Israel, prin robul Său Iona, proorocul, fiul lui Amitai, din Gat-Hefer.

 

26.         Căci Domnul a văzut că necazul lui Israel ajunsese prea mare, a văzut şi strīmtorarea īn care se aflau şi robii şi oamenii slobozi, fără să fie cineva care să vină īn ajutorul lui Israel.

 

27.         Domnul nu hotărīse să şteargă numele lui Israel, de subt ceruri, şi i-a izbăvit prin Ieroboam, fiul lui Ioas.

 

28.         Celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut el, isprăvile lui la război, şi cum a adus iarăş subt stăpīnirea lui Israel Damascul şi Hamatul, cari fuseseră ale lui Iuda, nu sīnt scrise oare toate acestea īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

 

29.         Ieroboam a adormit cu părinţii săi, cu īmpăraţii lui Israel. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Zaharia.

 

 

Azaria, īmpăratul lui Iuda.

 

15

 

1.           Īn al douăzeci şi şaptelea an al lui Ieroboam, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Azaria, fiul lui Amaţia, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Avea şasesprezece ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit cinci zeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia din Ierusalim.

3.           El a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său Amaţia.

4.           Numai că īnălţimile nu le-a stricat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi.

 

5.           Domnul a lovit pe īmpărat cu lepră şi el a fost lepros pīnă īn ziua morţii, şi a locuit īntr'o casă deosebită. Şi Iotam, fiul īmpăratului, era īn fruntea casei şi judeca poporul ţării.

 

6.           Celelalte fapte ale lui Azaria, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

7.           Azaria a adormit cu părinţii săi, şi l-au īngropat cu părinţii săi īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Iotam.

 

 

Zaharia, īmpăratul lui Israel.

 

8.           Īn al treizeci şi optulea an al lui Azaria, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria Zaharia, fiul lui Ieroboam. A domnit şase luni.

9.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, ca şi părinţii lui; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

10.         Şalum, fiul lui Iabeş, a uneltit īmpotriva lui, l-a lovit īnaintea poporului, şi l-a omorīt; şi, īn locul lui, a domnit el.

 

11.         Celelalte fapte ale lui Zaharia sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel.

12.         Astfel s'a īmplinit ce spusese lui Iehu Domnul, cīnd zisese: „Fiii tăi pīnă īn al patrulea neam vor şedea pe scaunul de domnie al lui Israel.“

 

 

Şalum, īmpăratul lui Israel.

 

13.         Şalum, fiul lui Iabeş, a īnceput să domnească īn al treizeci şi nouălea an al lui Ozia, īmpăratul lui Iuda. A domnit o lună la Samaria.

 

14.         Menahem, fiul lui Gadi, s'a suit din Tirţa şi a venit la Samaria, a lovit īn Samaria pe Şalum, fiul lui Iabeş, şi l-a omorīt; şi, īn locul lui, a domnit el.

 

15.         Celelalte fapte ale lui Şalum, şi uneltirea pe care a făcut-o, sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel.

16.         Atunci Menahem a bătut Tifsahul şi pe toţi ceice erau īn el, cu ţinutul lui dinspre Tirţa; l-a bătut pentrucă nu-şi deschisese porţile. Şi a spintecat pīntecele tuturor femeilor īnsărcinate.

 

 

Menahem, īmpăratul lui Israel.

 

17.         Īn al treizeci şi nouălea an al lui Azaria, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel Menahem, fiul lui Gadi. A domnit zece ani la Samaria.

18.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; nu s'a abătut, cīt a trăit, dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

19.         Pul, īmpăratul Asiriei, a venit īn ţară. Şi Menahem a dat lui Pul o mie de talanţi de argint, ca să-l ajute să-şi īntărească domnia.

 

20.         Menahem a ridicat argintul acesta dela toţi cei cu avere din Israel, ca să-l dea īmpăratului Asiriei; i-a pus să dea fiecare cīte cincizeci de sicli de argint. Īmpăratul Asiriei s'a īntors īnapoi, şi nu s'a oprit atunci īn ţară.

21.         Celelalte fapte ale lui Menahem, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel?

22.         Menahem a adormit cu părinţii săi. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Pecahia.

 

Pecahia, īmpăratul lui Israel.

 

23.         Īn al cincizecilea an al lui Azaria, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria, Pecahia, fiul lui Menahem. A domnit doi ani.

24.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

25.         Pecah, fiul lui Remalia, slujbaşul lui, a uneltit īmpotriva lui; l-a lovit la Samaria, īn palatul casei īmpăratului, ca şi pe Argob şi Arie; avea cu el cincizeci de oameni dintre fiii Galaadiţilor. A omorīt astfel pe Pecahia, şi a domnit īn locul lui.

26.         Celelalte fapte ale lui Pecahia, şi tot ce a făcut el, sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel.

 

Pecah, īmpăratul lui Israel.

 

27.         Īn al cincizeci şi doilea an al lui Azaria, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria Pecah, fiul lui Remalia. A domnit douăzeci de ani.

 

28.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului; nu s'a abătut dela păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

29.         Pe vremea lui Pecah, īmpăratul lui Israel, a venit Tiglat-Pileser, īmpăratul Asiriei, şi a luat Iionul, Abel-Bet-Maaca, Ianoah, Chedeş, Haţor, Galaad şi Galileia, toată ţara lui Neftali, şi pe locuitori i-a dus īn prinsoare īn Asiria.

 

30.         Osea, fiul lui Ela, a făcut o uneltire īmpotriva lui Pecah, fiul lui Remalia, l-a lovit şi l-a omorīt şi a domnit el īn locul lui, īn al douăzecilea an al lui Iotam, fiul lui Ozia.

 

31.         Celelalte fapte ale lui Pecah, şi tot ce a făcut el, sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Israel.

 

Iotam, īmpăratul lui Iuda.

 

32.         Īn al doilea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Iotam, fiul lui Ozia, īmpăratul lui Iuda.

 

33.         Avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ieruşa, fata lui Ţadoc.

34.         El a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului; a lucrat īntocmai ca tatăl său Ozia.

 

35.         Numai că īnălţimile nu le-a stricat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi. Iotam a zidit poarta cea mai īnaltă a Casei Domnului.

 

36.         Celelalte fapte ale lui Iotam, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

37.         Īn vremea aceea, Domnul a īnceput să trimeată īmpotriva lui Iuda pe Reţin, īmpăratul Siriei, şi pe Pecah, fiul lui Remalia.

 

38.         Iotam a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat cu părinţii săi īn cetatea tatălui său David. Şi, īn locul lui a domnit fiul său Ahaz.

 

Ahaz, īmpăratul lui Iuda.

 

16

 

1.           Īn al şaptesprezecelea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, a īnceput să domnească Ahaz, fiul lui Iotam, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Ahaz avea douăzeci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim.

              El n'a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, Dumnezeului său, cum făcuse tatăl său David.

3.           Ci a umblat īn calea īmpăraţilor lui Israel; şi chiar a trecut pe fiul său prin foc, după urīciunile neamurilor pe cari le isgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

4.           A adus jertfe şi tămīie pe īnălţimi, pe dealuri şi supt toţi copacii verzi.

 

5.           Atunci Reţin, īmpăratul Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, īmpăratul lui Israel, s'au suit īmpotriva Ierusalimului ca să lupte īmpotriva lui. Au īmpresurat pe Ahaz, dar n'au putut să-l biruiască.

 

6.           Īn acelaş timp, Reţin, īmpăratul Siriei, a adus iarăş Elatul subt stăpīnirea Sirienilor; a izgonit pe Evrei din Elat, şi Sirienii au venit la Elat, unde au locuit pīnă īn ziua de azi.

 

7.           Ahaz a trimes soli lui Tiglat-Pileser, īmpăratul Asiriei, să-i spună: „Eu sīnt robul tău şi fiul tău; suie-te, şi izbăveşte-mă din mīna īmpăratului Siriei, şi din mīna īmpăratului lui Israel, care se ridică īmpotriva mea.“

 

8.           Şi Ahaz a luat argintul şi aurul din Casa Domnului şi din vistieriile casei īmpăratului, şi l-a trimes ca dar īmpăratului Asiriei.

 

9.           Īmpăratul Asiriei l-a ascultat. S'a suit īmpotriva Damascului, l-a luat, a dus pe locuitori īn robie la Chir, şi a omorīt pe Reţin.

 

10.         Īmpăratul Ahaz s'a dus la Damasc īnaintea lui Tiglat-Pileser, īmpăratul Asiriei. Şi, văzīnd altarul din Damasc, īmpăratul Ahaz a trimes preotului Urie chipul şi īnfăţişarea acestui altar, īntocmai cum era făcut.

11.         Preotul Urie a făcut un altar īntocmai după chipul trimes din Damasc de īmpăratul Ahaz, şi preotul Urie l-a făcut mai īnainte ca să se īntoarcă īmpăratul Ahaz din Damasc.

12.         La venirea lui din Damasc, īmpăratul a văzut altarul, s'a apropiat de el, şi s'a suit pe el.

 

13.         A ars pe el arderea de tot şi darul de mīncare, a vărsat jertfele de băutură, şi a stropit pe altar sīngele jertfelor de mulţămire.

14.         A īndepărtat dinaintea casei altarul de aramă care era īnaintea Domnului, ca să nu fie īntre noul altar şi Casa Domnului; l-a pus līngă noul altar, spre miazănoapte.

 

15.         Şi īmpăratul Ahaz a dat următoarea poruncă preotului Urie: „Să arzi pe altarul cel mare arderea de tot de dimineaţă şi darul de mīncare de seară, arderea de tot a īmpăratului şi darul lui de mīncare, arderile de tot ale īntregului popor din ţară şi darurile lor de mīncare, să torni pe el jertfele lor de băutură, şi să stropeşti pe el tot sīngele arderilor de tot şi tot sīngele jertfelor; cīt despre altarul de aramă, nu-mi pasă de el.“

 

16.         Preotul Urie a făcut īntocmai cum poruncise īmpăratul Ahaz.

17.         Şi īmpăratul Ahaz a sfărīmat tăbliile dela temelie, şi a scos lighenele de pe ele. A dat jos marea de pe boii de aramă cari erau supt ea, şi a pus-o pe o pardoseală de piatră.

 

18.         De hatīrul īmpăratului Asiriei, a schimbat īn Casa Domnului pridvorul Sabatului care fusese zidit acolo, precum şi intrarea de afară a īmpăratului.

19.         Celelalte fapte ale lui Ahaz, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

20.         Ahaz a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat cu părinţii săi īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ezechia.

 

 

Osea, cel din urmă īmpărat al lui Israel.

 

17

 

1.           Īn al doisprezecelea an al lui Ahaz, īmpăratul lui Iuda, a īnceput să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.

 

2.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, totuş nu ca īmpăraţii lui Israel dinaintea lui.

3.           Salmanasar, īmpăratul Asiriei, s'a suit īmpotriva lui; şi Osea i s'a supus, şi i-a plătit un bir.

 

4.           Dar īmpăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, īmpăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul īmpăratului Asiriei. Īmpăratul Asiriei l-a īnchis şi l-a pus īn lanţuri īntr'o temniţă.

5.           Şi īmpăratul Asiriei a străbătut toată ţara, şi s'a suit īmpotriva Samariei, pe care a īmpresurat-o timp de trei ani.

 

6.           Īn al nouălea an al lui Osea, īmpăratul Asiriei a luat Samaria, şi a dus pe Israel īn robie īn Asiria, l-a pus să locuiască la Halah şi la Habor, līngă rīul Gozan, şi īn cetăţile Mezilor.

 

 

Robia asiriană.

 

7.           Lucrul acesta s'a īntīmplat pentrucă copiii lui Israel au păcătuit īmpotriva Domnului, Dumnezeului lor, care-i scosese din ţara Egiptului, de supt mīna lui Faraon, īmpăratul Egiptului, şi pentrucă s'au īnchinat la alţi dumnezei.

8.           Au urmat obiceiurile neamurilor pe cari Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel, şi obiceiurile rīnduite de īmpăraţii lui Israel.

 

9.           Copiii lui Israel au făcut pe ascuns īmpotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri cari nu sīnt bune. Şi-au zidit īnălţimi īn toate cetăţile lor, dela turnurile străjerilor pīnă la cetăţile īntărite.

 

10.         Şi-au ridicat stīlpi idoleşti şi Astartee pe orice deal şi subt orice copac verde.

 

11.         Şi acolo au ars tămīie pe toate īnălţimile, ca şi neamurile pe cari le izgonise Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin cari au mīniat pe Domnul.

12.         Au slujit idolilor, despre cari Domnul le zisese: „Să nu faceţi lucrul acesta!“

 

13.         Domnul a īnştiinţat pe Israel şi Iuda prin toţi proorocii Lui, prin toţi văzătorii, şi le-a zis: „Īntoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, şi păziţi poruncile şi rīnduielile Mele, urmīnd īn totul legea pe care am dat-o părinţilor voştri şi pe care v'am trimes-o prin robii Mei proorocii.“

 

14.         Dar ei n'au ascultat, şi-au īnţăpenit grumazul, ca şi părinţii lor, cari nu crezuseră īn Domnul, Dumnezeul lor.

 

15.         N'au vrut să ştie de legile Lui, de legămīntul pe care-l făcuse cu părinţii lor, şi de īnştiinţările pe cari li le dăduse. S'au luat după lucruri de nimic, şi ei īnşişi n'au fost decīt nimic, şi după neamurile īn mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.

 

16.         Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi-au făcut viţei turnaţi, au făcut idoli de ai Astarteei, s'au īnchinat īnaintea īntregei oştiri a cerurilor, şi au slujit lui Baal.

 

17.         Au trecut prin foc pe fiii şi fiicele lor, s'au dedat la ghicire şi vrăjitorii, şi s'au vīndut ca să facă ce este rău īnaintea Domnului, mīniindu-L.

 

18.         De aceea Domnul S'a mīniat foarte tare īmpotriva lui Israel, şi i-a īndepărtat dela Faţa Lui. - N'a rămas decīt seminţia lui Iuda:

 

19.         şi chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rīnduite de Israel.-

 

20.         Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a dat īn mīnile jăfuitorilor, şi a sfīrşit prin a-i izgoni dinaintea Feţei Lui.

 

21.         Căci Israel se deslipise de casa lui David, şi făcuseră īmpărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care-i abătuse dela Domnul, şi făcuse pe Israel să săvīrşească un mare păcat.

 

22.         Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe cari le făcuse Ieroboam; nu s'au abătut dela ele,

23.         pīnă ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toţi slujitorii Săi prooroci. Şi Israel a fost dus īn robie, departe de ţara lui, īn Asiria, unde a rămas pīnă īn ziua de azi.

 

 

Samaritenii.

 

24.         Īmpăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim, şi i-a aşezat īn cetăţile Samariei īn locul copiilor lui Israel. Au pus stăpīnire pe Samaria, şi au locuit īn cetăţile ei.

 

25.         Cīnd au īnceput să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, şi Domnul a trimes īmpotriva lor nişte lei, cari-i omorau!

26.         Atunci au spus īmpăratului Asiriei: „Neamurile pe cari le-ai strămutat şi le-ai aşezat īn cetăţile Samariei nu cunosc felul īn care să slujească Dumnezeului ţării, şi El a trimes īmpotriva lor nişte lei cari le omoară, pentrucă nu cunosc felul īn care trebuie să slujească Dumnezeului ţării.“

27.         Īmpăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: „Trimeteţi pe unul din preoţii pe cari i-aţi luat de acolo īn robie; să plece să se aşeze acolo, şi să le īnveţe felul īn care să slujească Dumnezeului ţării.“

28.         Unul din preoţii cari fuseseră luaţi robi din Samaria, a venit de s'a aşezat la Betel, şi le-a īnvăţat cum să se teamă de Domnul.

29.         Dar neamurile şi-au făcut fiecare dumnezeii săi īn cetăţile pe cari le locuiau, şi i-au aşezat īn templele idoleşti din īnălţimile zidite de Samariteni.

30.         Oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Aşima,

 

31.         cei din Ava au făcut pe Nibhaz şi Tartac; cei din Sefarvaim īşi ardeau copiii īn foc īn cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.

 

32.         Totodată se īnchinau şi Domnului, şi şi-au făcut preoţi ai īnălţimilor, luaţi din tot poporul: preoţii aceştia aduceau pentru ei jertfe īn templele din īnălţimi.

 

33.         Astfel se īnchinau Domnului, dar slujeau īn acelaş timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutaţi.

 

34.         Pīnă īn ziua de astăzi īşi urmează ei obiceiurile dela īnceput: nu se īnchină Domnului, şi nu se ţin nici de legile şi rīnduielile lor, nici de legile şi poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.

 

35.         Domnul făcuse legămīnt cu ei, şi le dăduse porunca aceasta: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei; să nu vă īnchinaţi īnaintea lor, să nu le slujiţi, şi să nu le aduceţi jertfe.

 

36.         Ci să vă temeţi de Domnul, care v'a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţul īntins; īnaintea Lui să vă īnchinaţi, şi Lui să-I aduceţi jertfe.

 

37.         Să păziţi şi să īmpliniţi totdeauna īnvăţăturile, rīnduielile, legea şi poruncile, pe cari vi le-a scris El, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

 

38.         Să nu uitaţi legămīntul pe care l-am făcut cu voi, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

 

39.         Ci să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru; şi El vă va izbăvi din mīna tuturor vrăjmaşilor voştri.“

40.         Ei n'au ascultat, şi au urmat obiceiurile lor dela īnceput.

41.         Neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau şi chipurilor lor cioplite; şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac pīnă īn ziua de azi ce au făcut părinţii lor.

 

 

CEI DIN URMĂ ĪMPĂRAŢI AI LUI IUDA, DE LA EZECHIA PĪNĂ LA NIMICIREA ĪMPĂRĂŢIEI LUI IUDA.

 

Capitolele 18-25. 2 Cr.29-36. Ier.3.8-10. Am.2.4,5, Ţefania 3.1-4.)

 

Ezechia, īmpăratul lui Iuda.

 

18

 

1.           Īn al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, īmpăratul lui Israel, a īnceput să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia.

 

3.           El a făcut ce este plăcut īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său David.

4.           A īndepărtat īnălţimile, a sfărīmat stīlpii idoleşti, a tăiat Astarteele, şi a sfărīmat īn bucăţi şarpele de aramă, pe care-l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pīnă atunci tămīie īnaintea lui: īl numeau Nehuştan.

 

5.           El şi-a pus īncrederea īn Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi īmpăraţii lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost īnainte de el, n'a fost niciunul ca el.

 

6.           El s'a alipit de Domnul, nu s'a abătut dela El, şi a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.

 

7.           Şi Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit īn tot ce a făcut. El s'a răsculat īmpotriva īmpăratului Asiriei, şi nu i-a mai fost supus.

 

8.           A bătut pe Filisteni pīnă la Gaza, şi le-a pustiit ţinutul, dela toate turnurile de pază pīnă la cetăţile īntărite.

 

 

Luarea Samariei de Asirieni.

 

9.           Īn al patrulea an al īmpăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, īmpăratul lui Israel, Salmanasar, īmpăratul Asiriei, s'a suit īmpotriva Samariei, şi a īmpresurat-o.

 

10.         După trei ani, a luat-o, īn al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, īmpăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria.

 

11.         Īmpăratul Asiriei a dus pe Israel rob īn Asiria, şi i-a aşezat la Halah şi Habor, līngă rīul Gozan, şi īn cetăţile Mezilor,

 

12.         pentrucă n'ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămīntul Lui; pentrucă nici n'ascultaseră, nici nu īmpliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

 

 

Năvălirea lui Sanherib.

 

13.         Īn al patrusprezecelea an al īmpăratului Ezechia, Sanherib, īmpăratul Asiriei, s'a suit īmpotriva tuturor cetăţilor īntărite din Iuda, şi a pus stăpīnire pe ele.

 

14.         Ezechia, īmpăratul lui Iuda, a trimes să spună īmpăratului Asiriei la Lachis: „Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.“ Şi īmpăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, īmpăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

15.         Ezechia a dat tot argintul care se afla īn Casa Domnului şi īn vistieriile casei īmpăratului.

 

16.         Atunci a luat Ezechia, īmpăratul lui Iuda, şi a dat īmpăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului.

 

Īmpresurarea Ierusalimului.

 

17.         Īmpăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la īmpăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S'au suit şi au ajuns la Ierusalim. Cīnd s'au suit şi au ajuns, s'au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce īn ogorul nălbitorului.

 

18.         Au chemat pe īmpărat; şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa īmpăratului, s'a dus la ei, cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.

19.         Rabşache le-a zis: „Spuneţi lui Ezechia: «Aşa vorbeşte marele īmpărat, īmpăratul Asiriei: «Ce este īncrederea aceasta pe care te bizuieşti?“

 

20.         Tu ai zis: «Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere.» Dar acestea sīnt doar vorbe īn vīnt. Īn cine dar ţi-ai pus īncrederea de te-ai răsculat īmpotriva mea?

21.         Iată, ai pus-o īn Egipt, ai luat īn ajutor trestia aceea frīntă, care īnţeapă şi străpunge mīna oricui se sprijineşte pe ea: aşa este Faraon, īmpăratul Egiptului, pentru toţi ceice se īncred īn el.

 

22.         Poate că īmi veţi spune: «Īn Domnul, Dumnezeul nostru, ne īncredem.» Dar nu este El acela ale cărui īnălţimi şi altare le-a īndepărtat Ezechia, zicīnd lui Iuda şi Ierusalimului: «Să vă īnchinaţi īnaintea altarului acestuia la Ierusalim?»

 

23.         Acum fă o īnvoială cu stăpīnul meu, īmpăratul Asiriei: īţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atīţia călăreţi ca să īncalece pe ei.

24.         Şi cum ai putea īndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpīnului meu? Īţi pui īncrederea īn Egipt pentru cară şi călăreţi.

25.         De altfel, oare fără voia Domnului m'am suit eu īmpotriva acestui loc, ca să-l nimicesc? Domnul mi-a zis: „Suie-te īmpotriva ţării acesteia, şi nimiceşte-o.“

26.         Eliachim, fiul, lui Hilchia, Şebna şi Ioah, au zis lui Rabşache: „Vorbeşte robilor tăi īn limba aramaică, fiindcă o īnţelegem; nu ne vorbi īn limba iudaică, īn auzul poporului de pe zid.“

27.         Rabşache le-a răspuns: „Oare stăpīnului tău şi ţie m'a trimes stăpīnul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni cari stau pe zid să-şi mănīnce balega şi să-şi bea udul cu voi?“

28.         Atunci Rabşache, īnaintīnd, a strigat cu glas tare īn limba iudaică, şi a zis: „Ascultaţi cuvīntul marelui īmpărat, īmpăratul Asiriei!

29.         Aşa vorbeşte īmpăratul: «Să nu vă īnşele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mīna mea.

 

30.         Să nu vă facă Ezechia să vă īncredeţi īn Domnul, zicīnd: «Domnul ne va izbăvi, şi cetatea aceasta nu va fi dată īn mīnile īmpăratului Asiriei.»

31.         N'ascultaţi de Ezechia; căci aşa vorbeşte īmpăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va mīnca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fīntīna lui,

32.         pīnă voi veni, şi vă voi duce īntr'o ţară ca a voastră, īntr'o ţară cu grīu şi cu vin, o ţară cu pīne şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere, şi veţi trăi şi nu veţi muri. N'ascultaţi dar de Ezechia, care vă amăgeşte zicīnd: «Domnul ne va izbăvi.»

 

33.         Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mīna īmpăratului Asiriei?

 

34.         Unde sīnt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sīnt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mīna mea?

 

35.         Cari dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mīna mea, pentruca şi Domnul să izbăvească Ierusalimul din mīna mea?“

 

36.         Poporul a tăcut, şi nu i-a răspuns o vorbă; căci īmpăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeţi.“

37.         Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei īmpăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfīşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.

 

 

Ierusalimul scăpat.

 

19

 

1.           Cīnd a auzit īmpăratul Ezechia lucrul acesta, şi-a sfīşiat hainele, s'a acoperit cu un sac, şi s'a dus īn Casa Domnului.

 

2.           A trimes pe Eliachim, căpetenia casei īmpăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe preoţii cei mai bătrīni, acoperiţi cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoţ.

 

3.           Şi i-au zis: „Aşa vorbeşte Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sīnt aproape să iasă din pīntecele mamei, şi nu este putere pentru naştere.

4.           Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimes īmpăratul Asiriei, stăpīnul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, īl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le-a auzit. Īnalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi cari au mai rămas.“

 

5.           Slujitorii īmpăratului Ezechia s'au dus dar la Isaia.

6.           Şi Isaia le-a zis: „Iată ce să spuneţi stăpīnului vostru: «Aşa vorbeşte Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe cari le-ai auzit şi prin cari M'au batjocorit slujitorii īmpăratului Asiriei.

 

7.           Voi pune īn el un duh care īl va face ca, la auzul unei veşti pe care o va primi, să se īntoarcă īn ţara lui; şi-l voi face să cadă ucis de sabie īn ţara lui.“

 

8.           Rabşache, plecīnd, a găsit pe īmpăratul Asiriei luptīnd īmpotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.

 

9.           Atunci īmpăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, īmpăratul Etiopiei. I s'a spus: „Iată că acela a pornit cu război īmpotriva ta.“ Şi īmpăratul Asiriei a trimes soli din nou lui Ezechia, zicīnd:

 

10.         „Aşa să vorbiţi lui Ezechia, īmpăratul lui Iuda: «Să nu te īnşele Dumnezeul tău, īn care te īncrezi, zicīnd: «Ierusalimul nu va fi dat īn mīnile īmpăratului Asiriei.»

 

11.         Iată, ai auzit ce au făcut īmpăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit; şi tu, să fii izbăvit!

12.         Dumnezeii neamurilor pe cari le-au nimicit părinţii mei, au izbăvit ei pe Gozan, Haran, Reţef, şi pe fiii lui Eden din Telasar?

 

13.         Unde este īmpăratul Hamatului, īmpăratul Arpadului, şi īmpăratul cetăţii Sefarvaimului, Henei şi Ivei?“

 

14.         Ezechia a luat scrisoarea din mīna solilor, şi a citit-o. Apoi s'a suit la Casa Domnului, şi a īntins-o īnaintea Domnului,

 

15.         căruia i-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor īmpărăţiilor pămīntului! Tu ai făcut cerurile şi pămīntul.

 

16.         Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte. Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimes pe Rabşache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu.

 

17.         Da, Doamne, este adevărat că īmpăraţii Asiriei, au nimicit neamurile şi le-au pustiit ţările,

18.         şi că au aruncat īn foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mīna omului, erau lemn şi piatră; şi i-au nimicit.

 

19.         Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mīna lui Sanherib, ca să ştie toate īmpărăţiile pămīntului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!“

 

20.         Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimes să spună lui Ezechia: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel „Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, īmpăratul Asiriei.

 

21.         Iată cuvīntul pe care l-a rostit Domnul īmpotriva lui:

              «Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi rīde de tine;

              fata Ierusalimului dă din cap după tine.

 

22.         Pe cine ai batjocorit şi ai ocărīt tu? Īmpotriva cui ai ridicat glasul?

              Şi īmpotriva cui ţi-ai ridicat ochii?

              Īmpotriva Sfīntului lui Israel!

 

23.         Prin solii tăi ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis:

              «Cu mulţimea carălor mele, am suit vīrful munţilor, coastele Libanului!

              Voi tăia cei mai īnalţi cedri ai lui, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi atinge creasta lui cea mai īnaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;

 

24.         am săpat, şi am băut ape străine, şi voi seca cu talpa picioarelor mele toate rīurile Egiptului.

25.         N'ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, şi că le-am hotărīt din vremurile vechi? Acum īnsă am īngăduit să se īmplinească, şi să prefaci cetăţi īntărite īn mormane de dărīmături.

 

26.         Locuitorii lor sīnt neputincioşi,

              īngroziţi şi īnmărmuriţi;

              au ajuns ca iarba de pe cīmp şi ca verdeaţa fragedă,

              ca iarba de pe coperişuri şi ca grīul care se usucă īnainte de a-i da spicul.

 

27.         Dar ştiu cīnd stai jos, cīnd ieşi şi cīnd intri,

              şi cīnd eşti furios īmpotriva Mea.

 

28.         Pentrucă eşti furios īmpotriva Mea, şi pentrucă trufia ta a ajuns pīnă la urechile Mele,

              de aceea voi pune belciugul Meu īn nările tale, şi zăbala Mea īntre buzele tale,

              şi te voi face să te īntorci pe drumul pe care ai venit.»

 

29.         Acesta să-ţi fie semnul:

              Anul acesta veţi mīnca ce creşte dela sine,

              şi al doilea an ce va răsări din rădăcinile rămase;

              dar īn al treilea an veţi sămăna, veţi secera,

              veţi sădi vii, şi veţi mīnca din rodul lor.

 

30.         Rămăşiţa din casa lui Iuda, ce va mai rămīnea,

              va prinde iarăş rădăcini de desupt, şi deasupra va da rod.

 

31.         Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă,

              şi din muntele Sionului cei scăpaţi.

              Iată ce va face rīvna Domnului oştirilor.

 

32.         De aceea, aşa vorbeşte Domnul asupra īmpăratului Asiriei:

              «Nu va intra īn cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi īn ea,

              nu va sta īnaintea ei cu scuturi, şi nu va ridica īntărituri de şanţuri īmpotriva ei.

33.         Se va īntoarce pe drumul pe care a venit,

              şi nu va intra īn cetatea aceasta, zice Domnul.

34.         Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s'o mīntuiesc,

              din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David.»

 

35.         Īn noaptea aceea, a ieşit īngerul Domnului, şi a ucis īn tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi cīnd s'au sculat dimineaţa, iată că toţi erau nişte trupuri moarte.

 

36.         Atunci Sanherib, īmpăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s'a īntors; şi a locuit la Ninive.

 

37.         Şi, pe cīnd se īnchina īn casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia, şi au fugit īn ţara Ararat. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Esar-Hadon.

 

 

Boala şi īnsănătoşirea lui Ezechia.

 

20

 

1.           Īn vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el, şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Rīnduieşte ce ai de rīnduit casei tale, căci vei muri, şi nu vei mai trăi.“

 

2.           Ezechia s'a īntors cu faţa la părete, şi a făcut Domnului următoarea rugăciune:

3.           „Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat īnaintea Feţei Tale cu credincioşie şi curăţie de inimă, şi am făcut ce este bine īnaintea Ta!“ Şi Ezechia a vărsat multe lacrămi.

 

4.           Isaia, care ieşise, n'ajunsese īncă īn curtea din mijloc, cīnd cuvīntul Domnului i-a vorbit astfel:

5.           „Īntoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: «Ţi-am auzit rugăciunea, şi ţi-am văzut lacrămile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului.

 

6.           Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine şi cetatea aceasta, din mīna īmpăratului Asiriei, şi voi ocroti cetatea aceasta, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David.“

 

7.           Isaia a zis: „Luaţi o turtă de smochine.“Au luat-o şi au pus-o pe umflătură. Şi Ezechia s'a vindecat.

 

8.           Ezechia zisese lui Isaia: „După care semn voi cunoaşte că mă va vindeca Domnul, şi că mă voi sui a treia zi la Casa Domnului?“

 

9.           Şi Isaia a zis: „Iată, din partea Domnului, semnul după care vei cunoaşte că Domnul va īmplini cuvīntul pe care l-a rostit: «Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte īnainte, sau să dea īnapoi cu zece trepte?“

 

10.         Ezechia a răspuns: „Nu este mare lucru ca umbra să treacă īnainte peste zece trepte; ci mai bine să se dea īnapoi cu zece trepte.“

11.         Atunci, Isaia, proorocul, s'a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece trepte īnapoi umbra din locul īn care se pogorīse pe cadranul soarelui lui Ahaz.

 

 

Fudulia lui Ezechia.

 

12.         Īn acelaş timp, Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, īmpăratul Babilonului, a trimes o scrisoare şi un dar lui Ezechia, căci auzise de boala lui Ezechia.

 

13.         Ezechia a ascultat pe soli, şi le-a arătat locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel scump, casa lui cu arme şi tot ce se afla īn vistieriile lui: n'a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat Ezechia īn casa lui şi īn toate moşiile lui.

 

14.         Proorocul Isaia a venit īn urmă la īmpăratul Ezechia, şi i-a zis: „Ce au zis oamenii aceia, şi de unde au venit la tine?“ Ezechia a răspuns: „Au venit dintr'o ţară depărtată, din Babilon.“

15.         Isaia a mai zis: „Ce au văzut īn casa ta?“ Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este īn casa mea: n'a fost nimic īn vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.“

 

16.         Atunci Isaia a zis lui Ezechia: „Ascultă cuvīntul Domnului!

17.         Iată că vor veni vremuri cīnd vor duce īn Babilon tot ce este īn casa ta şi ce au strīns părinţii tăi pīnă īn ziua de azi; nu va rămīnea nimic, - zice Domnul. -

 

18.         Şi vor lua din fiii tăi, cari vor ieşi din tine, pe cari-i vei naşte, şi-i vor face fameni slujitori īn casa īmpăratului Babilonului.“

 

19.         Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvīntul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun.“ Şi a adăugat: „Căci va fi pace şi linişte īn timpul vieţii mele!“

 

20.         Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, şi cum a făcut iazul şi canalui de apă, şi a adus apele īn cetate, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

 

21.         Ezechia a adormit cu părinţii săi. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Manase.

 

 

Manase, īmpăratul lui Iuda.

 

21

 

1.           Manase avea doisprezece ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Hefţiba.

 

2.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, după urīciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

3.           El a zidit din nou īnălţimile, pe cari le dărīmase tatăl său Ezechia, a ridicat altare lui Baal, a făcut un idol al Astarteei, cum făcuse Ahab, īmpăratul lui Israel, şi s'a īnchinat īnaintea īntregei oştiri a cerurilor şi i-a slujit.

 

4.           A zidit astfel altare īn Casa Domnului, măcar că Domnul spusese: „Īn Ierusalim Īmi voi pune Numele.“

 

5.           A zidit altare īntregei oştiri a cerurilor īn cele două curţi ale Casei Domnului.

6.           Şi-a trecut pe fiul său prin foc; se īndeletnicea cu ghicirea şi vrăjitoria, şi a ţinut la el oameni cari chemau duhurile şi ghiceau viitorul. A făcut din ce īn ce mai mult ce este rău īnaintea Domnului, mīniindu-L.

 

7.           A pus idolul Astarteei, pe care-l făcuse, īn casa despre care Domnul spusese lui David şi fiului său Solomon: „Īn casa aceasta, şi īn Ierusalim, pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israel, vreau să pun pentru totdeauna Numele Meu.

 

8.           Nu voi mai muta piciorul lui Israel afară din ţara pe care am dat-o părinţilor lui, numai să aibă grijă să īmplinească tot ce le-am poruncit şi toată legea pe care le-a dat-o robul Meu Moise.“

 

9.           Dar ei n'au ascultat; şi Manase a fost pricina pentru care s'au rătăcit şi au făcut rău mai mult decīt neamurile, pe cari le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

10.         Atunci Domnul a vorbit astfel prin robii Săi proorocii:

11.         „Pentrucă Manase, īmpăratul lui Iuda, a săvīrşit aceste urīciuni, pentrucă a făcut mai rău decīt tot ce făcuseră īnaintea lui Amoriţii, şi pentrucă a făcut şi pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui,

 

12.         iată ce zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi aduce peste Ierusalim şi peste Iuda nenorociri cari vor asurzi urechile oricui va auzi vorbindu-se de ele

 

13.         Voi īntinde asupra Ierusalimului frīnghia ca asupra Samariei şi cumpăna ca asupra casei lui Ahab: şi voi curăţi Ierusalimul, ca o farfurie, care se curăţeşte, şi se răstoarnă cu faţa īn jos, după ce a fost curăţită.

 

14.         Voi părăsi rămăşiţa moştenirii Mele, şi-i voi da īn mīnile vrăjmaşilor lor; şi vor ajunge de jaful şi prada tuturor vrăjmaşilor lor,

15.         pentrucă au făcut ce este rău īnaintea Mea şi M'au mīniat din ziua cīnd au ieşit părinţii lor din Egipt, pīnă īn ziua de azi!“

16.         Manase a vărsat deasemenea mult sīnge nevinovat, pīnă acolo īncīt a umplut Ierusalimul dela un capăt la altul, afară de păcatele pe cari le-a săvīrşit şi īn cari a tīrīt şi pe Iuda, făcīnd ce este rău īnaintea Domnului.

 

17.         Celelalte fapte ale lui Manase, tot ce a făcut el, şi păcatele la cari s'a dedat, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

 

18.         Manase a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat īn grădina casei, īn grădina lui Uza. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Amon.

 

 

Amon, īmpăratul lui Iuda.

 

19.         Amon avea douăzeci şi doi de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit doi ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Meşulemet, fata lui Haruţ, din Iotba.

 

20.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, cum făcuse tatăl său Manase;

 

21.         a umblat īn toată calea īn care umblase tatăl său, a slujit idolilor cărora slujise şi tatăl său, şi s'a īnchinat īnaintea lor;

22.         a părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi, şi n'a umblat īn calea Domnului.

 

23.         Slujitorii lui Amon au uneltit īmpotriva lui, şi au omorīt pe īmpărat īn casa lui.

 

24.         Dar poporul ţării a lovit pe toţi cei ce uneltiseră īmpotriva īmpăratului Amon; şi poporul ţării a pus īmpărat, īn locul său, pe fiul său Iosia.

25.         Celelalte fapte ale lui Amon, şi ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

26.         L-au īngropat īn mormīntul său, īn grădina lui Uza. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Iosia.

 

Iosia, īmpăratul lui Iuda.

 

22

 

1.           Iosia avea opt ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iedida, fata lui Adaia, din Boţcat.

 

2.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului, şi a umblat īn toată calea tatălui său David; nu s'a abătut dela ea nici la dreapta, nici la stīnga.

 

3.           Īn anul al optsprezecelea al īmpăratului Iosia, īmpăratul a trimes īn Casa Domnului pe Şafan, logofătul, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam. El i-a zis:

 

4.           „Suie-te la marele preot Hilchia, şi spune-i să strīngă argintul adus īn Casa Domnului, pe care l-au primit dela popor ceice păzesc pragul.

 

5.           Să se dea argintul acesta īn mīnile meşterilor īnsărcinaţi cu lucrarea īn Casa Domnului. Şi să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului,

 

6.           anume: dulgherilor, zidarilor şi petrarilor, pentru cumpărăturile de lemn şi de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei.

7.           Dar să nu li se ceară socoteala de argintul dat īn mīnile lor, căci ei lucrează cinstit.“

 

 

Cartea legii găsită.

 

8.           Atunci marele preot Hilchia a zis lui Şafan, logofătul: „Am găsit cartea legii īn Casa Domnului.“ Şi Hilchia a dat cartea lui Şafan, şi Şafan a citit-o.

 

9.           Apoi logofătul Şafan s'a dus să dea socoteală īmpăratului, şi a zis: „Slujitorii tăi au strīns argintul care se afla īn casă, şi l-au dat īn mīnile meşterilor īnsărcinaţi cu facerea lucrării īn Casa Domnului.“

10.         Şafan, logofătul, a mai spus īmpăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.“ Şi Şafan a citit-o īnaintea īmpăratului.

11.         Cīnd a auzit īmpăratul cuvintele din cartea legii, şi-a sfīşiat hainele.

12.         Şi īmpăratul a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Şafan, logofătul, şi lui Asaia, slujitorul īmpăratului:

 

13.         „Duceţi-vă şi īntrebaţi pe Domnul pentru mine, pentru popor şi pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s'a găsit; căci mare este mīnia Domnului, care s'a aprins īmpotriva noastră, pentrucă părinţii noştri n'au ascultat de cuvintele cărţii acesteia, şi n'au īmplinit tot ce ne este poruncit īn ea.“

 

14.         Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia, s'au dus la proorociţa Hulda, nevasta lui Şalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, păzitorul veşmintelor. Ea locuia la Ierusalim, īn cealaltă mahala a cetăţii. Dupăce i-au vorbit,

 

15.         ea le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Spuneţi omului care v'a trimes la mine:

16.         «Aşa vorbeşte Domnul: «Iată, voi trimete nenorociri asupra locului acestuia şi asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele cărţii, pe care a cetit-o īmpăratul lui Iuda.

 

17.         Pentrucă M'au părăsit şi au adus tămīie altor dumnezei, mīniindu-Mă prin toate lucrărilor mīnilor lor, mīnia Mea s'a aprins īmpotriva locului acestuia, şi nu se va stinge.»

 

18.         Dar să spuneţi īmpăratului lui Iuda, care v'a trimes să īntrebaţi pe Domnul: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cuvintele pe cari le-ai auzit:

 

19.         «Pentrucă ţi s'a mişcat inima, pentrucă te-ai smerit īnaintea Domnului cīnd ai auzit ce am spus īmpotriva acestui loc şi īmpotriva locuitorilor lui, cari vor ajunge de spaimă şi de blestem, şi pentrucă ţi-ai sfīşiat hainele, şi ai plīns īnaintea Mea, şi Eu am auzit, - zice Domnul. -

 

20.         De aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat īn pace īn mormīntul tău, şi nu-ţi vor vedea ochii toate nenorocirile pe cari le voi aduce asupra locului acestuia,“

              Ei au adus īmpăratului răspunsul acesta.

 

 

Nimicirea īnchinării la idoli.

 

23

 

1.           Īmpăratul Iosia a strīns la el pe toţi bătrīnii lui Iuda şi ai Ierusalimului.

 

2.           Apoi s'a suit īn Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pīnă la cel mai mare. A citit īnaintea lor toate cuvintele din cartea legămīntului, pe care o găsiseră īn Casa Domnului.

 

3.           Īmpăratul stătea pe scaunul lui īmpărătesc, şi a făcut legămīnt īnaintea Domnului, īndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, īnvăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să īmplinească astfel cuvintele legămīntului acestuia, scrise īn cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat īn legămīnt.

 

4.           Īmpăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rīnd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le-a ars afară din Ierusalim, īn ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.

 

5.           A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de īmpăraţii lui Iuda să ardă tămīie pe īnălţimi īn cetăţile lui Iuda şi īn īmprejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămīie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi īntregei oştiri a cerurilor.

 

6.           A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l-a dus afară din Ierusalim, la pīrīul Chedron; l-a ars la pīrīul Chedron şi l-a prefăcut īn cenuşă, iar cenuşa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului.

 

7.           A dărīmat casele sodomiţilor cari erau īn Casa Domnului, şi unde femeile īmpleteau corturi pentru Astartea.

 

8.           A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pīngărit īnălţimile unde ardeau preoţii tămīie, dela Gheba pīnă la Beer-Şeba; şi a dărīmat īnălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stīnga porţii cetăţii.

 

9.           Totuş, preoţii īnălţimilor nu se suiau la altarul Domnului īn Ierusalim, ci mīncau azime īn mijlocul fraţilor lor.

 

10.         Īmpăratul a pīngărit Tofetul īn valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc īn cinstea lui Moloh.

 

11.         A īndepărtat dela intrarea casei Domnului caii, pe cari īmpăraţii lui Iuda īi īnchinaseră soarelui, līngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia īn mahala; şi a ars īn foc carăle soarelui.

12.         Īmpăratul a dărīmat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe cari le făcuseră īmpăraţii lui Iuda, şi altarele pe cari le făcuse Manase īn cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le-a sfărīmat şi le-a luat de acolo, le-a aruncat ţărīna īn pīrīul Chedron.

 

13.         Īmpăratul a pīngărit īnălţimile cari erau īn faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe cari le zidise Solomon, īmpăratul lui Israel, Astarteei, urīciunea Sidonienilor, lui Chemoş, urīciunea Moabului, şi lui Milcom, urīciunea fiilor lui Amon.

 

14.         A sfărīmat stīlpii idoleşti şi a dărīmat Astarteele, şi locul lor l-a umplut cu oase omeneşti.

 

15.         A dărīmat şi altarul de la Betel, şi īnălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars īnălţimea şi a prefăcut-o īn ţărīnă, şi a ars idolul Astarteei.

 

 

Mormīntul proorocului din Iuda.

 

16.         Iosia, īntorcīndu-se şi văzīnd mormintele cari erau acolo īn munte, a trimes să ia oasele din morminte, şi le-a ars pe altar şi l-a pīngărit, după cuvīntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

 

17.         El a zis: „Ce este mormīntul acesta pe care-l văd?“ Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormīntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat īmpotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe cari le īmplineşti tu.“

 

18.         Şi el a zis: „Lăsaţi-l; nimeni să nu-i mişte oasele!“ Astfel, au păstrat oasele lui īmpreună cu ale proorocului care venise din Samaria.

 

19.         Iosia a mai īnlăturat toate templele idoleşti ale īnălţimilor cari se aflau īn cetăţile Samariei, şi pe cari le făcuseră īmpăraţii lui Israel ca să mīnie pe Domnul; a făcut cu ele īntocmai cum făcuse īn Betel.

 

20.         A junghiat pe altare pe toţi preoţii īnălţimilor, cari erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s'a īntors la Ierusalim.

 

 

Prăznuirea Paştelor.

 

21.         Īmpăratul a dat următoarea poruncă īntregului popor: „Prăznuiţi Paştele īn cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris īn această carte a legămīntului.“

 

22.         Paşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea cīnd judecau judecătorii pe Israel şi īn tot timpul īmpăraţilor lui Israel şi īmpăraţilor lui Iuda.

 

23.         Ci abia īn al optsprezecelea an al īmpăratului Iosia s'au prăznuit aceste Paşte īn cinstea Domnului, la Ierusalim.

24.         Mai mult, Iosia a stīrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate urīciunile cari se vedeau īn ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să īmplinească astfel cuvintele legii, scrise īn cartea pe care o găsise preotul Hilchia īn Casa Domnului.

 

25.         Īnainte de Iosia, n'a fost niciun īmpărat care să se īntoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, īntocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n'a fost niciunul ca el.

 

26.         Totuş Domnul nu S'a īntors din iuţimea mīniei Lui celei mari, de care era aprins īmpotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mīnie.

 

27.         Şi Domnul a zis: „Voi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem: «Acolo va fi Numele Meu.“

 

28.         Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

29.         Pe vremea sa, Faraon Neco, īmpăratul Egiptului, s'a suit īmpotriva īmpăratului Asiriei, la rīul Eufratului. Īmpăratul Iosia i-a ieşit īnainte; şi Faraon l-a omorīt la Meghido, cum l-a văzut.

 

30.         Slujitorii lui l-au luat mort īntr'un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au īngropat īn mormīntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut īmpărat īn locul tatălui său.

 

 

Ioahaz, Īmpăratul lui Iuda.

 

31.         Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cīnd s'a făcut īmpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

 

32.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuseră părinţii lui.

33.         Faraon Neco l-a pus īn lanţuri la Ribla, īn ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

 

34.         Şi Faraon Neco a pus īmpărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, īn locul tatălui său Iosia, şi i-a schimbat numele īn Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers īn Egipt şi a murit acolo.

 

35.         Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotărīt partea fiecăruia, şi a cerut dela poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.

 

 

Ioiachim, īmpăratul lui Iuda.

 

36.         Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.

 

37.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuseră părinţii săi.

 

24

 

1.           Pe vremea sa, Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i-a fost supus trei ani; dar s'a răsculat din nou īmpotriva lui.

 

2.           Atunci Domnul a trimes īmpotriva lui Ioiachim cete de Haldei, cete de Sirieni, cete de Moabiţi şi cete de Amoniţi; le-a trimes īmpotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvīntul pe care-l spusese Domnul prin robii Săi proorocii.

 

3.           Lucrul acesta s'a īntīmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor săvīrşite de Manase,

 

4.           şi din pricina sīngelui nevinovat pe care-l vărsase Manase, şi de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n'a vrut să-l ierte.

 

5.           Celelalte fapte ale lui Ioiachim, şi tot ce a făcut el, nu sīnt scrise oare īn cartea Cronicilor īmpăraţilor lui Iuda?

6.           Ioiachim a adormit cu părinţii săi. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.

 

7.           Īmpăratul Egiptului n'a mai ieşit din ţara lui, căci īmpăratul Babilonului luase tot ce era al īmpăratului Egiptului, dela pīrīul Egiptului pīnă la rīul Eufratului.

 

 

Ioiachin. - Īmpresurarea Ierusalimului.

 

8.           Ioiachin avea optsprezece ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Nehuşta, fata lui Elnatan, din Ierusalim.

 

9.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său.

10.         Īn vremea aceea, slujitorii lui Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, s'au suit īmpotriva Ierusalimului, şi cetatea a fost īmpresurată.

 

11.         Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, a venit īnaintea cetăţii pe cīnd o īmpresurau slujitorii lui.

12.         Atunci Ioiachin, īmpăratul lui Iuda, s'a dus la īmpăratul Babilonului, cu mamă-sa, cu slujitorii, căpeteniile şi dregătorii lui. Şi īmpăratul Babilonului l-a luat prins, īn al optulea an al domniei lui.

 

13.         A luat de acolo toate vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei īmpăratului; şi a sfărīmat toate vasele de aur pe cari le făcuse Solomon, īmpăratul lui Israel, īn Templul Domnului, cum spusese Domnul.

 

14.         A dus īn robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile şi toţi oamenii viteji, īn număr de zece mii, cu toţi teslarii şi ferarii; n'a mai rămas decīt poporul sărac al ţării.

 

15.         A strămutat pe Ioiachin la Babilon; şi a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama īmpăratului, pe nevestele īmpăratului şi pe dregătorii lui, şi pe mai marii ţării,

 

16.         pe toţi războinicii, īn număr de şapte mii, şi pe teslari şi ferari, īn număr de o mie, toţi numai oameni viteji şi buni pentru război. Īmpăratul Babilonului i-a luat robi īn Babilon.

 

17.         Şi īmpăratul Babilonului a pus īmpărat, īn locul lui Ioiachin, pe unchiul său Matania, căruia i-a schimbat numele īn Zedechia.

 

 

Zedechia.

 

18.         Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

 

19.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse Ioiachim.

 

20.         Şi lucrul acesta s'a īntīmplat din pricina mīniei Domnului īmpotriva Ierusalimului şi īmpotriva lui Iuda, pe cari voia să-i lepede dinaintea Lui. Şi Zedechia s'a răsculat īmpotriva īmpăratului Babilonului.

 

 

25

 

1.           Īn al nouălea an al domniei lui Zedechia, īn a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui īmpotriva Ierusalimului; a tăbărīt īnaintea lui, şi a ridicat īntărituri de jur īmprejur.

 

2.           Cetatea a fost īmpresurată pīnă la al unsprezecelea an al īmpăratului Zedechia.

3.           Īn ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete īn cetate, şi nu era pīne pentru poporul ţării.

 

4.           Atunci s'a făcut o spărtură īn cetate; şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de līngă grădina īmpăratului, pe cīnd Haldeii īnconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce īn cīmpie.

 

5.           Dar oştirea Haldeilor a urmărit pe īmpărat, şi l-a ajuns īn cīmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s'a risipit dela el.

6.           Au prins pe īmpărat, şi l-au suit la īmpăratul Babilonului la Ribla; şi s'a rostit o hotărīre īmpotriva lui.

 

7.           Fiii lui Zedechia au fost junghiaţi īn faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon.

 

 

Dărīmarea Ierusalimului şi Templului. Poporul este dus īn robie.

 

8.           Īn ziua a şaptea a lunii a cincea, - era īn anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, - a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul īmpăratului Babilonului, şi a intrat īn Ierusalim.

 

9.           A ars Casa Domnului, casa īmpăratului, şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo īnsemnătate oarecare.

 

10.         Toată oştirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărīmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.

 

11.         Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră īn cetate din popor, pe cei ce fugiseră la īmpăratul Babilonului, şi pe cealaltă mulţime.

 

12.         Īnsă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pămīnt cīţiva din cei mai săraci din ţară.

 

13.         Haldeii au sfărīmat stīlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era īn Casa Domnului, şi au dus arama īn Babilon.

 

14.         Au luat cenuşarele, lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

 

15.         Căpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.

16.         Cei doi stīlpi, marea, şi temeliile, pe cari le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.

 

17.         Īnălţimea unui stīlp era de optsprezece coţi, şi deasupra avea un coperiş de aramă, a cărui īnălţime era de trei coţi; īmprejurul coperişului era o īmpletitură īn chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stīlp cu īmpletitura īn chip de reţea.

 

18.         Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.

 

19.         Şi din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii īmpăratului şi cari au fost găsiţi īn cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, īnsărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau īn cetate.

 

20.         Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat, şi i-a dus la īmpăratul Babilonului la Ribla.

21.         Īmpăratul Babilonului i-a lovit şi i-a omorīt la Ribla, īn ţara Hamatului.

 

Ghedalia, dregător; uciderea lui.

 

              Astfel a fost dus īn robie Iuda, departe de ţara lui.

 

22.         Şi Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, şi pe care-l lăsase īn ţara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.

 

23.         Cīnd au auzit toate căpeteniile oştilor, ei şi oamenii lor, că īmpăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s'au dus la Ghedalia la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei şi oamenii lor.

 

24.         Ghedalia le-a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rămīneţi īn ţară, slujiţi īmpăratului Babilonului, şi veţi duce-o bine.“

25.         Dar īn luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul īmpărătesc, a venit, īnsoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe Iudeii şi Haldeii cari erau cu el la Miţpa.

 

26.         Atunci tot poporul, dela cel mai mic pīnă la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor, s'au sculat şi au plecat īn Egipt, pentru că le era frică de Haldei.

 

 

Robia lui Ioiachin uşurată de Evil-Merodac.

 

27.         Īn al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, īmpăratul lui Iuda, īn a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, īmpăratul Babilonului, īn cel dintīi an al domniei lui, a īnălţat capul lui Ioiachin, īmpăratul lui Iuda, şi l-a scos din temniţă,

 

28.         i-a vorbit cu bunătate, şi a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al īmpăraţilor cari erau cu el la Babilon.

29.         I-a schimbat hainele de temniţă, şi Ioiachin a mīncat totdeauna la masa lui, īn tot timpul vieţii lui.

 

30.         Īmpăratul i-a īngrijit necurmat de hrana de toate zilele, īn tot timpul vieţii lui.