[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

A DOUA CARTE A CRONICILOR

SAU CARTEA A DOUA PARALIPOMENE

ISTORIA LUI SOLOMON

 

 (Aşa se numeşte īn Septuaginta.)

 

(Capitolele 1-9. Faptele Apostolilor 7.47)

 

Solomon īmpărat.

 

1

 

1.           Solomon, fiul lui David, s'a īntărit īn domnie; Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el; şi l-a īnălţat din ce īn ce mai mult.

 

2.           Solomon a poruncit īntregului Israel, căpeteniilor peste mii şi sute, judecătorilor, mai marilor īntregului Israel, căpeteniilor caselor părinteşti;

 

3.           şi Solomon s'a dus cu toată adunarea la īnălţimea dela Gabaon. Acolo se afla cortul īntīlnirii lui Dumnezeu, făcut īn pustie de Moise, robul Domnului.

 

4.           Dar chivotul lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim la locul pe care i-l pregătise, căci īi īntinsese un cort la Ierusalim.

 

5.           Tot acolo se afla, īnaintea cortului Domnului, altarul de aramă pe care-l făcuse Beţalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur.

 

6.           Solomon şi adunarea au căutat pe Domnul. Şi acolo, pe altarul de aramă care era īnaintea cortului īntīlnirii, a adus Solomon Domnului o mie de arderi de tot.

 

7.           Īn timpul nopţii, Dumnezeu S'a arătat lui Solomon, şi i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau.“

 

8.           Solomon a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai arătat o mare bunăvoinţă tatălui meu David, şi m'ai pus să domnesc īn locul lui.

 

9.           Acum, Doamne Dumnezeule, īmplinească-se făgăduinţa Ta, făcută tatălui meu David, fiindcă m'ai pus să domnesc peste un popor mare la număr ca pulberea pămīntului!

 

10.         Dă-mi dar īnţelepciune şi pricepere, ca să ştiu cum să mă port īn fruntea acestui popor! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta atīt de mare?“

 

11.         Dumnezeu a zis lui Solomon: „Fiindcă dorinţa aceasta este īn inima ta, fiindcă nu ceri nici bogăţii, nici averi, nici slavă, nici moartea vrăjmaşilor tăi, nici chiar o viaţă lungă, ci ceri pentru tine īnţelepciune şi pricepere ca să judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus să domneşti,

 

12.         Īnţelepciunea şi priceperea īţi sīnt date. Īţi voi da, pe deasupra, bogăţii, averi şi slavă, cum n'a mai avut niciodată niciun īmpărat īnaintea ta, şi cum nici nu va mai avea după tine.“

 

 

Avuţia lui Solomon.

 

13.         Solomon s'a īntors la Ierusalim, după ce a părăsit īnălţimea de la Gabaon şi cortul īntīlnirii. Şi a domnit peste Israel.

14.         Solomon a strīns cară şi călărime; avea o mie patru sute de cară şi douăsprezece mii de călăreţi, pe cari i-a aşezat īn cetăţile unde ţinea carăle şi la Ierusalim līngă īmpărat.

 

15.         Īmpăratul a făcut argintul şi aurul tot atīt de obicinuite la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot atīt de obicinuiţi ca sicomorii1 cari cresc īn cīmpie.

 

16.         Solomon īşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori ai īmpăratului se duceau şi-i luau īn cete pe un preţ hotărīt;

 

17.         se duceau şi aduceau din Egipt un car cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. Tot aşa aduceau şi pentru toţi īmpăraţii Hetiţilor şi pentru īmpăraţii Siriei.

 

Pregătirile lui Solomon pentru zidirea Templului.

 

2

 

1.           Solomon a poruncit să se zidească o casă Numelui Domnului şi o casă īmpărătească pentru el.

 

2.           Solomon a numărat şapte zeci de mii de oameni, ca să ducă sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte, şi trei mii şase sute ca să-i privegheze.

 

3.           Solomon a trimes să spună lui Hiram, īmpăratul Tirului: „Fă-mi şi mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimes cedri, ca să-şi zidească o casă de locuit.

 

4.           Iată, eu īnalţ o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să I-o īnchin Lui, să ard īnaintea Lui tămīie mirositoare, să aduc necurmat īn ea pīnile pentru punerea īnainte, şi să aduc arderile  de tot de dimineaţă şi de seară, īn zilele de Sabat, de lună nouă, şi de sărbătoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, după o lege vecinică pentru Israel.

 

5.           Casa pe care o voi zidi trebuie să fie mare, căci Dumnezeul nostru este mai mare decīt toţi dumnezeii.

 

6.           Dar cine poate să-I zidească o casă, cīnd cerurile şi cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Şi cine sīnt eu, ca să-I zidesc o casă, decīt doar ca să ard tămīie īnaintea Lui?

 

7.           Trimete-mi dar un om iscusit īn lucrarea aurului, argintului, aramei şi ferului, a materiilor văpsite īn purpură, a materiilor de coloarea cărmīzului şi de coloare albastră, şi care să cunoască săpătura īn lemn, ca să lucreze cu meşterii iscusiţi cari sīnt la mine īn Iuda şi la Ierusalim şi pe cari i-a ales tatăl meu David.

 

8.           Trimete-mi din Liban şi lemn de cedru, de chiparos şi de santal; căci ştiu că slujitorii tăi se pricep să taie lemne din Liban. Iată că slujitorii mei vor fi cu ai tăi.

 

9.           Să mi se pregătească lemn din belşug, căci casa pe care o voi zidi, va fi mare şi măreaţă.

10.         Slujitorilor tăi cari vor tăia, cari vor doborī jos lemnele, le voi da douăzeci de mii de cori de grīu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi de vin şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn.“

 

11.         Hiram, īmpăratul Tirului, a răspuns astfel, printr'o scrisoare, pe care a trimes-o lui Solomon: „Pentrucă Domnul iubeşte pe poporul Său, de aceea te-a pus īmpărat peste ei.“

 

12.         Hiram a mai zis: „Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a făcut cerurile şi pămīntul, că a dat īmpăratului David un fiu īnţelept, priceput şi cuminte, care va zidi o casă Domnului şi o casă īmpărătească pentru el!

 

13.         Īţi trimet dar un om meşter şi priceput, pe Huram-Abi,

14.         fiul unei femei dintre fetele lui Dan, şi al unui tată Tirian. El este meşter pentru lucrările īn aur, īn argint, īn aramă şi īn fer, īn piatră şi īn lemn, īn materii văpsite, īn purpură şi īn albastru, īn materii de vison şi cīrmīz, şi pentru orice fel de săpături şi lucruri meşteşugite, cari i se dau de făcut. El va lucra cu oamenii tăi iscusiţi şi cu oamenii iscusiţi ai domnului meu David, tatăl tău.

 

15.         Acum, domnul meu să trimeată slujitorilor tăi grīul, orzul, untdelemnul şi vinul de care a vorbit.

 

16.         Şi noi vom tăia lemne din Liban atīt cīt vei avea nevoie; ţi le vom trimete pe mare īn plute pīnă la Iafo, şi de acolo tu le vei sui la Ierusalim.“

 

17.         Solomon a numărat pe toţi străinii cari erau īn ţara lui Israel, şi a căror numărătoare fusese făcută de tatăl său David. S'au găsit o sută cincizeci şi trei de mii şase sute.

 

18.         Şi a luat din ei şaptezeci de mii, ca să poarte sarcinile, optzeci de mii să taie pietre īn munte, şi trei mii şase sute, ca să privegheze şi să īndemne pe popor la lucru.

 

 

Zidirea Templului.

 

3

 

1.           Solomon a īnceput zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său David, īn locul pregătit de David īn aria lui Ornan, Iebusitul.

 

2.           A īnceput să zidească īn a doua zi a lunii a doua, īn al patrulea an al domniei lui.

3.           Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu. Lungimea, īn coţi de măsura cea veche a coţilor, era de şasezeci de coţi, iar lăţimea de douăzeci de coţi.

 

4.           Pridvorul dinainte avea douăzeci de coţi lungime, cīt era de lată casa, şi o sută douăzeci de coţi īnălţime; Solomon l-a acoperit pe dinlăuntru cu aur curat.

 

5.           A īmbrăcat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit-o cu aur curat, şi a săpat pe ea finici şi īmpletituri de lănţişoare.

 

6.           A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoabă; şi aurul era aur din Parvaim.

7.           A acoperit cu aur casa, bīrnele, pragurile, pereţii şi uşile, şi a pus să sape heruvimi pe pereţi.

8.           A făcut casa Locului prea sfīnt. Ea era lungă de douăzeci de coţi, cīt lărgimea casei, şi largă de douăzeci de coţi. A acoperit-o cu aur curat, care preţuia şase sute de talanţi.

9.           Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A īmbrăcat cu aur şi odăile de sus.

10.         A făcut īn casa Locului prea sfīnt doi heruvimi săpaţi, şi i-a acoperit cu aur.

 

11.         Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coţi. Aripa celui dintīi, lungă de cinci coţi, atingea zidul casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, atingea aripa celui de al doilea heruvim.

12.         Aripa celui de al doilea heruvim, lungă de cinci coţi, atingea zidul casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, se unea cu aripa celui dintīi heruvim.

13.         Aripile acestor heruvimi, īntinse, aveau douăzeci de coţi. Ei stăteau īn picioare, cu faţa īntoarsă spre casă.

14.         A făcut perdeaua albastră, purpurie şi cărmizie, şi de in supţire, şi a lucrat heruvimi pe ea.

 

 

Cei doi stīlpi de aramă.

 

15.         A făcut īnaintea casei doi stīlpi de treizeci şi cinci de coţi īnălţime, cu un cap de cinci coţi īn vīrful lor.

 

16.         A făcut nişte reţele ca acelea cari erau īn Locul prea sfīnt, şi le-a pus pe vīrful stīlpilor. Apoi a făcut o sută de rodii pe cari le-a pus pe reţele.

 

17.         A aşezat stīlpii īn partea dinainte a Templului, unul la dreapta şi altul la stīnga; a numit pe cel dela dreapta Iachin, şi pe cel dela stīnga Boaz.

 

 

Altarul de aramă, marea, şi lighenele.

 

4

 

1.           A făcut un altar de aramă, lung de douăzeci de coţi, lat de douăzeci de coţi, şi īnalt de zece coţi.

 

2.           A făcut marea turnată. Ea avea zece coţi dela o margine la alta, era rotundă de tot, īnaltă de cinci coţi, şi un fir de treizeci de coţi ar fi īnconjurat-o.

 

3.           Supt marginea ei, de jur īmprejur, erau nişte chipuri de boi, cīte zece de fiecare cot, de jur īmprejurul mării; boii aşezaţi pe două rīnduri, erau turnaţi dintr'o singură bucată cu ea.

 

4.           Era aşezată pe doisprezece boi, dintre cari trei īntorşi spre miazănoapte, trei īntorşi spre apus, trei īntorşi spre miazăzi, şi trei īntorşi spre răsărit; marea era aşezată pe ei, şi toată partea dindărăt a trupurilor lor era īnlăuntru.

5.           Grosimea ei era de un lat de mīnă, şi marginea, ca marginea unui pahar, era făcută īn felul unei flori de crin. Puteau să īncapă īn ea trei mii de baţi.

 

6.           A făcut zece lighene, şi a pus cinci la dreapta şi cinci la stīnga, ca să slujească la curăţiri: īn ele se spălau feluritele părţi ale arderilor de tot. Marea era pentru spălarea preoţilor.

 

 

Celelalte lucruri şi unelte pentru Templu.

 

7.           A mai făcut zece sfeşnice de aur, după porunca privitoare la ele, şi le-a aşezat īn Templu, cinci la dreapta şi cinci la stīnga.

 

8.           A mai făcut zece mese, şi le-a aşezat īn Templu, cinci la dreapta şi cinci la stīnga.

 

              A mai făcut o sută de potire de aur.

9.           A mai făcut curtea preoţilor, şi curtea cea mare, cu porţile ei, ale căror aripi le-a acoperit cu aramă

 

10.         A aşezat marea īn partea dreaptă, la miazăzi-răsărit.

 

11.         Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi potirele.

              Astfel a isprăvit Hiram lucrarea pe care i-a dat-o īmpăratul Solomon s'o facă pentru Casa lui Dumnezeu:

 

12.         doi stīlpi, cu cele două capete şi coperişurile lor cu cununi de pe vīrful stīlpilor; cele două reţele pentru acoperirea celor două coperişuri ale capetelor de pe vīrful stīlpilor;

 

13.         cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, cīte două şiruri de rodii pentru fiecare reţea, pentru acoperirea celor două coperişuri cu cununi ale capetelor de pe vīrful stīlpilor;

 

14.         cele zece temelii, şi cele zece lighene de pe temelii;

 

15.         marea, şi cei doisprezece boi de subt ea;

16.         cenuşarele, lopeţile şi furculiţele. Toate aceste unelte, pe cari le-a dat īmpăratul Solomon lui Huram-Abi să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită.

 

17.         Īmpăratul a pus să le toarne īn cīmpia Iordanului, īntr'un pămīnt cleios, īntre Sucot şi Ţereda.

 

18.         Solomon a făcut toate aceste unelte īn număr atīt de mare, īncīt nu s'a putut cerceta greutatea aramei.

 

19.         Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa lui Dumnezeu: altarul de aur, mesele pe cari se puneau pīnile pentru punerea īnaintea Domnului;

 

20.         sfeşnicile şi candelele lor de aur curat, cari trebuiau aprinse, după poruncă īnaintea Locului prea sfīnt,

 

21.         florile, candelele, şi mucările de aur, de aur foarte curat:

 

22.         cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat; şi aripile de aur pentru uşa dinlăuntru a casei, dela intrarea Locului prea sfīnt, şi pentru uşa casei dela intrarea Templului.

 

5

 

1.           Astfel a fost isprăvită toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi toate uneltele pe cari le īnchinase Domnului tatăl său David, şi le-a pus īn vistieriile Casei lui Dumnezeu.

 

 

Sfinţirea Templului.

 

2.           Atunci Solomon a strīns la Ierusalim pe bătrīnii lui Israel şi pe toate căpeteniile seminţiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legămīntului Domnului.

 

3.           Toţi bărbaţii lui Israel s'au adunat la īmpărat, pentru sărbătoarea din luna a şaptea.

 

4.           Cīnd au ajuns toţi bătrīnii lui Israel, Leviţii au ridicat chivotul.

5.           Au adus chivotul, cortul īntīlnirii, şi toate uneltele sfinte cari erau īn cort: preoţii şi Leviţii le-au dus.

6.           Īmpăratul Solomon şi toată adunarea lui Israel, chemată la el, a stătut īnaintea chivotului. Au jertfit oi şi boi, cari nu se pot nici socoti, nici număra, din pricina mulţimii lor.

7.           Preoţii au dus chivotul legămīntului Domnului la locul lui, īn sfīntul locaş al casei, īn Locul prea sfīnt, supt aripile heruvimilor.

8.           Heruvimii aveau aripile īntinse peste locul chivotului, şi acopereau chivotul şi drugii lui pe deasupra.

9.           Drugilor li se dăduse o astfel de lungime īncīt capetele lor se vedeau la o depărtare de chivot dinaintea sfīntului locaş, dar nu se vedeau de afară. Chivotul a fost acolo pīnă īn ziua de azi.

10.         Īn chivot nu erau decīt cele două table, pe cari le pusese acolo Moise, īn Horeb, cīnd a făcut Domnul legămīnt cu copiii lui Israel, la ieşirea lor din Egipt.

 

11.         Īn clipa cīnd au ieşit preoţii din Locul sfīnt, - căci toţi preoţii de faţă se sfinţiseră fără să mai ţină şirul cetelor,

12.         şi toţi Leviţii cari erau cīntăreţi: Asaf, Heman, Iedutun, fiii şi fraţii lor, īmbrăcaţi īn in supţire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute şi arfe, şi aveau cu ei o sută douăzeci de preoţi cari sunau din trīmbiţe; -

 

13.         şi cīnd cei ce sunau din trīmbiţe şi ceice cīntau, unindu-se īntr'un glas ca să mărească şi să laude pe Domnul, au sunat din trīmbiţe, chimvale şi celelalte instrumente, şi au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci este bun, căci īndurarea Lui ţine īn veci!“ īn clipa aceea, casa, şi anume Casa Domnului, s'a umplut cu un nor.

 

14.         Preoţii n'au putut să mai stea acolo ca să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.

 

 

Binecuvīntarea rostită de Solomon.

 

6

 

1.           Atunci Solomon a zis: „Domnul a zis că vrea să locuiască īn īntunerec!

 

2.           Şi eu am zidit o casă care-Ţi va fi locuinţa, un loc unde vei locui īn veci!“

3.           Īmpăratul şi-a īntors faţa, şi a binecuvīntat toată adunarea lui Israel. Şi toată adunarea lui Israel stătea īn picioare.

4.           Şi el a zis: „Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu David, şi a īmplinit prin puterea Sa ce spusese, cīnd a zis:

5.           «Din ziua cīnd am scos pe poporul Meu din ţara Egiptului, n'am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel, ca să se zidească acolo o casă īn care să locuiască Numele Meu, şi n-am ales pe niciun om, care să fie căpetenia poporului Meu Israel.

6.           Ci Ierusalimul l-am ales, pentruca īn el să locuiască Numele Meu, şi pe David l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!»

 

7.           Tatăl meu David avea de gīnd să zidească o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

 

8.           Şi Domnul a zis tatălui meu David: «Fiindcă ai avut de gīnd să zideşti o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gīndul acesta.

9.           Numai că nu tu vei zidi casa; ci fiul tău, ieşit din tine, va zidi Numelui Meu o casă.»

10.         Domnul a īmplinit cuvīntul pe care-l spusese. Eu m'am ridicat īn locul tatălui meu David, şi am şezut pe scaunul de domnie al lui Israel, cum vestise Domnul, şi am zidit o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel.

11.         Am aşezat īn ea chivotul, īn care este legămīntul Domnului, legămīntul pe care l-a făcut El cu copiii lui Israel.“

 

 

Rugăciunea lui Solomon.

 

12.         Solomon s'a aşezat īnaintea altarului Domnului, īn faţa īntregei adunări a lui Israel, şi a īntins mīnile.

 

13.         Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă, şi o pusese īn mijlocul curţii. Ea era lungă de cinci coţi, lată de cinci coţi, şi īnaltă de trei coţi; a şezut pe ea, s'a aşezat īn genunchi īn faţa īntregei adunări a lui Israel, şi a īntins mīnile spre cer.

14.         Şi a zis:

              „Doamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, īn ceruri şi pe pămīnt: Tu ţii legămīntul şi īndurarea Ta faţă de robii Tăi, cari umblă īnaintea Ta cu toată inima lor!

 

15.         Astfel, Ţi-ai ţinut cuvīntul dat robului Tău David, tatăl meu; şi ce ai spus cu gura Ta, īmplineşti astăzi prin puterea Ta.

 

16.         Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, ţine făgăduinţa pe care ai făcut-o tatălui meu David, cīnd ai zis: «Niciodată nu vei fi lipsit īnaintea Mea de un urmaş care să şadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii tăi să ia seama la calea lor şi să meargă īn legea Mea, cum ai mers tu īnaintea Mea.»

 

17.         Īmplinească-se dar, Doamne, Dumnezeul lui Israel, făgăduinţa pe care ai făcut-o robului Tău David!

18.         Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat īmpreună cu omul pe pămīnt? Iată că cerurile, şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde: cu cīt mai puţin această casă, pe care am zidit-o eu!

 

19.         Totuş, Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face robul Tău.

20.         Ochii Tăi să fie zi şi noapte deschişi peste casa aceasta, peste locul despre care ai zis că acolo va fi Numele Tău! Ascultă rugăciunea pe care o face robul Tău īn locul acesta!

21.         Ascultă cererile robului Tău şi ale poporului Tău Israel, cīnd se vor ruga īn locul acesta! Ascultă din locul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă!

22.         Dacă va păcătui cineva īmpotriva aproapelui său, şi se va pune peste el un jurămīnt ca să-l facă să jure, şi dacă va veni să jure īnaintea altarului Tău, īn casa aceasta, -

23.         ascultă-l din ceruri, lucrează, şi judecă pe robii Tăi: osīndeşte pe cel vinovat, şi fă ca purtarea lui să cadă asupra capului lui; fă dreptate celui nevinovat, şi răsplăteşte-i, după nevinovăţia lui!

24.         Cīnd poporul tău Israel va fi bătut de vrăjmaş, pentrucă a păcătuit īmpotriva Ta: dacă se vor īntoarce la Tine şi vor da slavă Numelui Tău, dacă Īţi vor face rugăciuni şi cereri īn casa aceasta, -

25.         ascultă-i din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel, şi adu-i īnapoi īn ţara pe care ai dat-o lor şi părinţilor lor.

26.         Cīnd cerul va fi īnchis, şi nu va fi ploaie, din pricina păcatelor lor īmpotriva Ta: dacă se vor ruga īn acest loc, şi vor da slavă Numelui Tău, şi dacă se vor īntoarce dela păcatele lor (pentrucă-i vei fi pedepsit),

 

27.         ascultă-i din ceruri, iartă păcatul robilor Tăi şi al poporului Tău Israel, īnvaţă-i calea cea bună īn care trebuie să meargă, şi trimete ploaie pe pămīntul pe care l-ai dat de moştenire poporului Tău!

28.         Cīnd vor fi īn ţară foametea, ciuma, rugina īn grīu, şi mălura, lăcustele de un soi sau altul, cīnd vrăjmaşul va īmpresura pe poporul Tău, īn ţara lui, īn cetăţile lui, cīnd vor fi urgii sau boli de vreun fel:

 

29.         dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri, şi fiecare īşi va cunoaşte rana şi durerea şi va īntinde mīnile spre casa aceasta, -

30.         ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu care cunoşti inima fiecăruia, - căci numai Tu cunoşti inima copiilor oamenilor, -

 

31.         ca să se teamă de Tine, şi să umble īn căile Tale tot timpul cīt vor trăi īn ţara, pe care ai dat-o părinţilor noştri!

32.         Cīnd străinul, care nu este din poporul tău Israel, va veni dintr'o ţară depărtată, din pricina Numelui Tău celui mare, din pricina mīnii Tale celei tari şi din pricina braţului Tău īntins, cīnd va veni să se roage īn casa aceasta, -

 

33.         ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi dă străinului aceluia tot ce-Ţi va cere, pentruca toate popoarele pămīntului să cunoască Numele Tău, să se teamă de Tine, ca poporul Tău Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste casa aceasta, pe care am zidit-o!

34.         Cīnd va ieşi poporul Tău la luptă īmpotriva vrăjmaşilor lui, urmīnd calea pe care īi vei porunci s'o urmeze: dacă Īţi vor face rugăciuni, cu privirile īndreptate spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o īn Numele Tău, -

35.         ascultă din ceruri rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate!

36.         Cīnd vor păcătui īmpotriva Ta, - căci nu este om care să nu păcătuiască, - şi cīnd vei fi mīniat īmpotriva lor şi-i vei da īn mīna vrăjmaşului, care-i va duce robi īntr'o ţară depărtată sau apropiată:

 

37.         dacă īşi vor veni īn fire īn ţara unde vor fi robi, dacă se vor īntoarce la Tine, şi Īţi vor face cereri īn ţara robiei lor, şi vor zice: «Am păcătuit, am săvīrşit fărădelegi, am făcut rău!»

38.         dacă se vor īntoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, īn ţara robiei lor, unde au fost duşi robi, dacă-Ţi vor face rugăciuni, cu privirile īntoarse spre ţar a lor, pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o şi spre casa pe care am zidit-o Numelui Tău, -

39.         ascultă din ceruri, din locul locuinţei Tale, rugăciunile şi cererile lor, şi fă-le dreptate: iartă poporului Tău păcatele făcute īmpotriva Ta!

40.         Acum, Dumnezeule, ochii Tăi să fie deschişi, şi urechile să-Ţi fie cu luare aminte la rugăciunea făcută īn locul acesta!

41.         Acum, Doamne, Dumnezeule, scoală-Te, vino la locul Tău de odihnă, Tu şi chivotul măreţiei Tale. Preoţii Tăi, Doamne Dumnezeule, să fie īmbrăcaţi cu mīntuirea, şi prea iubiţii Tăi să se bucure de fericire!

 

42.         Doamne Dumnezeule, nu īndepărta pe unsul Tău, adu-Ţi aminte de bunătăţile făgăduite robului Tău David!“

 

 

Sfīrşitul sfinţirii.

 

7

 

1.           Cīnd şi-a isprăvit Solomon rugăciunea, s'a pogorīt foc din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, şi slava Domnului a umplut casa.

 

2.           Preoţii nu puteau să intre īn Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului.

 

3.           Toţi copiii lui Israel au văzut pogorīndu-se focul şi slava Domnului peste casă; ei şi-au plecat faţa la pămīnt pe pardoseală, s'au īnchinat, şi au lăudat pe Domnul, zicīnd: „Căci este bun, căci īndurarea Lui ţine īn veac!“

 

4.           Īmpăratul şi tot poporul au adus jertfe īnaintea Domnului.

 

5.           Īmpăratul Solomon a junghiat douăzeci şi două de mii de boi şi o sutădouăzeci de mii de oi. Astfel au făcut īmpăratul şi tot poporul sfinţirea Casei lui Dumnezeu.

6.           Preoţii stăteau la locul lor, şi tot astfel şi Leviţii, cu instrumentele făcute īn cinstea Domnului de īmpăratul David, pentru cīntarea laudelor Domnului, cīnd i-a īnsărcinat David să mărească pe Domnul, zicīnd: „Căci īndurarea lui ţine īn veac!“ Preoţii sunau din trīmbiţe īn faţa lor. Şi tot Israelul era de faţă.

 

7.           Solomon a sfinţit şi mijlocul curţii, care este īnaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile de tot şi grăsimile jertfelor de mulţămire, pentrucă altarul de aramă, pe care-l făcuse Solomon, nu putea cuprinde arderile de tot, darurile de mīncare şi grăsimile.

 

8.           Solomon a prăznuit sărbătoarea īn vremea aceea şapte zile, şi tot Israelul a prăznuit īmpreună cu el; venise o mare mulţime de oameni, dela intrarea Hamatului pīnă la pīrīul Egiptului.

 

9.           Īn ziua a opta, au avut o adunare de sărbătoare; căci sfinţirea altarului au făcut-o şapte zile, şi sărbătoarea tot şapte zile.

10.         Īn a douăzeci şi treia zi a lunii a şaptea, Solomon a trimes īnapoi īn corturi pe popor, care era vesel şi mulţămit de binele pe care-l făcuse Domnul lui David, lui Solomon şi poporului Său Israel.

 

 

Dumnezeu Se arată lui Solomon.

 

11.         Cīnd a isprăvit Solomon Casa Domnului şi casa īmpăratului, şi a izbutit īn tot ce-şi pusese de gīnd să facă īn Casa Domnului şi īn casa īmpăratului,

 

12.         Domnul S'a arătat lui Solomon noaptea, şi i-a zis: „Īţi ascult rugăciunea, şi aleg locul acesta drept casa unde va trebui să Mi se aducă jertfe.

 

13.         Cīnd voi īnchide cerul, şi nu va fi ploaie, cīnd voi porunci lăcustelor să mănīnce ţara, cīnd voi trimete ciuma īn poporul Meu:

 

14.         dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate dela căile lui rele, - īl voi asculta din ceruri, īi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara.

 

15.         Ochii Mei vor fi deschişi de acum, şi urechile Mele vor fi cu luare aminte la rugăciunea făcută īn locul acesta.

 

16.         Acum, aleg şi sfinţesc casa aceasta, pentruca Numele Meu să locuiască īn ea pe vecie, şi voi avea totdeauna ochii şi inima Mea acolo.

 

17.         Şi tu, dacă vei umbla īnaintea Mea cum a umblat tatăl tău David, făcīnd tot ce ţi-am poruncit, şi dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

 

18.         voi īntări scaunul de domnie al īmpărăţiei tale, cum am făgăduit tatălui tău David, cīnd am zis: «Niciodată nu vei fi lipsit de un urmaş, care să domnească peste Israel.»

 

19.         Dar dacă vă veţi abate, dacă veţi părăsi legile şi poruncile Mele, pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă īnchinaţi īnaintea lor,

 

20.         vă voi smulge din ţara Mea, pe care v'am dat-o, voi lepăda dela Mine casa aceasta, pe care am īnchinat-o Numelui Meu, şi o voi face de pomină şi de batjocură printre toate popoarele.

21.         Şi cīt de īnaltă este casa aceasta, oricine va trece pe līngă ea, va rămīnea īncremenit, şi va zice: «Pentruce a făcut Domnul aşa ţării şi casei acesteia?»

 

22.         Şi se va răspunde: „ Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, care i-a scos din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au īnchinat īnaintea lor şi le-au slujit; iată de ce a trimes peste ei toate aceste rele.“

 

Cetăţile zidite de Solomon.

 

8

 

1.           După douăzeci de ani, īn timpul cărora Solomon a zidit Casa Domnului şi casa lui īnsuş,

 

2.           a īntărit cetăţile, pe cari i le-a dat Hiram şi a aşezat īn ele pe copiii lui Israel.

3.           Solomon a mers īmpotriva Hamatului, la Ţoba, şi a pus stăpīnire pe ea.

4.           A īntărit Tadmorul īn pustie, şi toate cetăţile cari slujeau ca cetăţi pentru merinde īn Hamat.

 

5.           A īntărit apoi Bet-Horonul de sus şi Bet-Horonul de jos, ca cetăţi īntărite cu ziduri, porţi şi zăvoare;

6.           Baalatul, şi toate cetăţile cari slujeau ca cetăţi pentru merinde şi cari ţineau de el, toate cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi īn toată ţara al cărei stăpīn era.

7.           Pe tot poporul care mai rămăsese din Hetiţi, din Amoriţi, din Fereziţi, din Heviţi şi din Iebusiţi, care nu făcea parte din Israel,

 

8.           pe urmaşii lor cari rămăseseră după ei īn ţară şi pe cari nu-i nimiciseră copiii lui Israel, Solomon i-a ridicat ca oameni de corvoadă, ceeace au fost pīnă īn ziua de azi.

9.           Solomon n'a īntrebuinţat ca robi pentru lucrările lui, pe niciunul din copiii lui Israel: căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbaşii lui, mai marii carălor şi călărimii lui.

10.         Căpeteniile puse de īmpăratul Solomon īn fruntea poporului, şi īnsărcinaţi să privegheze peste el, erau īn număr de două sute cincizeci.

 

11.         Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David īn casa pe care i-o zidise; căci a zis: „Nevastă-mea să nu locuiască īn casa lui David, īmpăratul lui Israel, pentrucă locurile īn cari a intrat chivotul Domnului sīnt sfinte.“

 

 

Rīnduiala slujbei.

 

12.         Atunci Solomon a adus arderi de tot Domnului pe altarul Domnului, pe care-l zidise īnaintea pridvorului.

13.         Aducea ce era poruncit de Moise pentru fiecare zi, pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lună nouă, şi pentru sărbători, de trei ori pe an, la sărbătoarea azimilor, la sărbătoarea săptămīnilor, şi la sărbătoarea corturilor.

 

14.         A pus īn slujbele lor, aşa cum le rīnduise tatăl său David, cetele preoţilor, după slujba lor, pe Leviţi după īnsărcinarea lor, care era să mărească pe Domnul şi să facă zi de zi de slujbă īn faţa preoţilor, şi pe uşieri, īmpărţiţi la fiecare uşă, după cetele lor: căci aşa poruncise David, omul lui Dumnezeu.

 

15.         Nu s'au abătut dela porunca īmpăratului cu privire la preoţi şi Leviţi, nici cu privire la vreun alt lucru, nici īn privinţa vistieriilor.

16.         Aşa s'a īnfăptuit toată lucrarea lui Solomon, din ziua cīnd s'a pus temelia Casei Domnului şi pīnă īn ziua cīnd a fost isprăvită. Casa Domnului a fost deci isprăvită.

17.         Solomon a plecat atunci la Eţion-Gheber şi la Elot, pe ţărmul mării, īn ţara Edomului.

 

18.         Şi Hiram i-a trimes, prin slujitorii săi, corăbii şi slujitori cari cunoşteau marea. Ei s'au dus cu slujitorii lui Solomon la Ofir, şi au luat de acolo patru sute cincizeci de talanţi de aur, pe cari i-au adus īmpăratului Solomon.

 

 

Īmpărăteasa din Seba.

 

9

 

1.           Īmpărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, şi a venit la Ierusalim ca să-l īncerce prin īntrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, şi cămile īncărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S'a dus la Solomon, şi i-a spus tot ce avea pe inimă.

 

2.           Solomon i-a răspuns la toate īntrebările, şi n'a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i-l lămurească.

3.           Īmpărăteasa din Seba a văzut īnţelepciunea lui Solomon, şi casa pe care o zidise,

4.           şi bucatele dela masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui şi hainele lor, şi treptele pe cari se suia la Casa Domnului. Uimită,

5.           ea a zis īmpăratului: „Era adevărat deci ce am auzit eu īn ţara mea despre faptele şi īnţelepciunea ta!

6.           Nu credeam tot ce se zicea, pīnă n'am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s'a istorisit nici jumătate din mărirea şi īnţelepciunea ta. Tu īntreci faima pe care am auzit-o despre tine.

7.           Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sīnt pururea īnaintea ta, şi cari aud īnţelepciunea ta!

8.           Binecuvīntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S'a īndurat de tine, şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca īmpărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentrucă Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămīnă īn picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus īmpărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.“

9.           Ea a dat īmpăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii, şi pietre scumpe. N'au mai fost mirodenii ca cele date īmpăratului Solomon de īmpărăteasa din Seba.

10.         Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, cari au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor şi pietre scumpe.

 

11.         Īmpăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa īmpăratului, şi arfe şi alăute pentru cīntăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva īn ţara lui Iuda.

12.         Īmpăratul Solomon a dat īmpărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decīt adusese ea īmpăratului. Apoi s'a īntors şi s'a dus īn ţara ei, ea şi slujitorii ei.

 

Avuţia, īnţelepciunea şi mărimea lui Solomon.

 

13.         Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şasezeci şi şase de talanţi de aur,

14.         afară de ce lua dela negustorii cei mari şi dela cei mici, dela toţi īmpăraţii Arabiei şi dela dregătorii ţării, cari aduceau aur şi argint lui Solomon.

15.         Īmpăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a īntrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut,

16.         şi alte trei sute de scuturi de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a īntrebuinţat trei sute de sicli de aur; şi īmpăratul le-a pus īn casa pădurii Libanului.

17.         Īmpăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş, şi l-a acoperit cu aur curat.

18.         Scaunul acesta de domnie avea şase trepte, şi un aşternut pentru picioare, de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau răzimători, līngă răzimători erau doi lei,

19.         şi pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s'a făcut pentru nici o īmpărăţie.

20.         Toate paharele īmpăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dădea niciun preţ, pe vremea lui Solomon.

21.         Căci īmpăratul avea corăbii din Tarsis cari călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis, aducīnd aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

22.         Īmpăratul Solomon a īntrecut pe toţi īmpăraţii pămīntului prin bogăţiile şi īnţelepciunea lui.

23.         Toţi īmpăraţii pămīntului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă īnţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu īn inima lui.

24.         Şi fiecare din ei īşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catīri; aşa era īn fiecare an.

25.         Solomon avea patru mii de iesle pentru caii dela carăle lui, şi douăsprezece mii de călăreţi pe cari i-a aşezat īn cetăţile unde īşi ţinea carăle şi la Ierusalim līngă īmpărat.

 

26.         El stăpīnea peste toţi īmpăraţii, dela Rīu pīnă la ţara Filistenilor şi pīnă la hotarul Egiptului.

 

27.         Īmpăratul a făcut argintul tot aşa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot atīt de mulţi ca smochinii sălbatici, cari cresc pe cīmpie.

 

28.         Din Egipt şi din toate ţările se aduceau cai pentru Solomon.

 

 

Moartea lui Solomon.

 

29.         Celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintīi şi cele depe urmă, nu sīnt scrise oare īn Cartea proorocului Natan, īn proorocia lui Ahia din Silo, şi īn descoperirile proorocului Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat?

 

30.         Solomon a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul.

 

31.         Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui, şi l-au īngropat īn cetatea tatălui său David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Roboam.

 

ISTORIA  ĪMPĂRĂŢIEI  LUI  IUDA,  DE LA DESBINARE  PĪNĂ  LA  ROBIE

 

(Capitolele 10-36 Ieremia 25. 4-11)

 

Desbinarea īmpărăţiei.

 

10

 

1.           Roboam s'a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă īmpărat.

 

2.           Cīnd a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era īn Egipt, unde fugise de īmpăratul Solomon; şi s'a īntors din Egipt.

 

3.           Au trimes să-l cheme. Atunci Ieroboam şi tot Israelul au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa:

4.           „Tatăl tău ne-a īngreuiat jugul: acum uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi īţi vom sluji.“

5.           El le-a zis: „Īntoarceţi-vă la mine după trei zile.“ Şi poporul a plecat.

6.           Īmpăratul Roboam a īntrebat pe bătrīnii cari fuseseră cu tatăl său Solomon, īn timpul vieţii lui, şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?“

7.           Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă vei fi bun cu poporul acesta, dacă-i vei primi bine, şi dacă le vei vorbi cu bunăvoinţă, īţi vor sluji pe vecie.“

8.           Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrīnii, şi a īntrebat pe tinerii cari crescuseră cu el şi cari-l īnconjurau.

9.           El le-a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia care-mi vorbeşte astfel: „Uşurează jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi?“

10.         Şi iată ce i-au zis tinerii cari crescuseră cu el: „Aşa să vorbeşti poporului acestuia care ţi-a vorbit aşa: „Tatăl tău ne-a īngreuiat jugul, iar tu uşurează-ni-l!“ să le vorbeşti aşa:„Degetul meu cel mic este mai gros decīt coapsele tatălui meu.

11.         Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu īl voi face şi mai greu: tatăl meu v'a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.“

12.         Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum le spusese īmpăratul: „Īntoarceţi-vă la mine peste trei zile.“

13.         Īmpăratul le-a răspuns aspru. Īmpăratul Roboam a lăsat sfatul bătrīnilor,

14.         şi le-a vorbit aşa, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v'a īngreuiat jugul, dar eu īl voi īngreuia şi mai mult; tatăl meu v'a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.“

15.         Astfel īmpăratul n'a ascultat pe popor; căci aşa rīnduise Dumnezeu, īn vederea īmplinirii cuvīntului, pe care-l spusese Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

 

16.         Cīnd a văzut tot Israelul că īmpăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns īmpăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n'avem nicio moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum, vezi-ţi de casă, Davide!“ Şi tot Israelul s'a dus īn corturile lui.

17.         Copiii lui Israel, cari locuiau īn cetăţile lui Iuda, au fost singurii peste cari a domnit Roboam.

18.         Atunci īmpăratul Roboam a trimes pe Hadoram, care era mai mare peste dări. Hadoram a fost īmproşcat cu pietre de copiii lui Israel, şi a murit. Şi īmpăratul Roboam s'a grăbit şi s'a suit īntr'un car, ca să fugă la Ierusalim.

 

19.         Astfel s'a deslipit Israel de casa lui David pīnă īn ziua de azi.

 

Măsurile luate de Roboam.

 

11

 

1.           Roboam, venind la Ierusalim, a strīns casa lui Iuda şi a lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni de frunte, buni pentru război, ca să lupte īmpotriva lui Israel şi să-l aducă iarăş supt stăpīnirea lui Roboam.

 

2.           Dar cuvīntul Domnului a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:

 

3.           „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, īmpăratul lui Iuda, şi īntregului Israel din Iuda şi din Beniamin. Şi spune-le:

4.           „Aşa vorbeşte Domnul: „Să nu vă suiţi şi să nu faceţi război īmpotriva fraţilor voştri! Fiecare din voi să se īntoarcă acasă, căci dela Mine s'a īntīmplat lucrul acesta. „Ei au ascultat de cuvintele Domnului, s'au īntors acasă, şi nu s'au mai dus īmpotriva lui Ieroboam.

5.           Roboam a locuit la Ierusalim, şi a zidit cetăţi īntărite īn Iuda.

6.           A zidit Betleemul, Etamul, Tecoa,

7.           Bet-Ţur, Soco, Adulam,

8.           Gat, Mareşa, Zif,

9.           Adoraim, Lachis, Azeca,

10.         Ţorea, Aialon şi Hebronul, cari erau īn Iuda şi īn Beniamin, şi a făcut din ele nişte cetăţi īntărite.

11.         Le-a īntărit, a pus īn ele căpitani şi magazii de bucate, de untdelemn şi vin.

12.         A pus īn fiecare din aceste cetăţi scuturi şi suliţe, şi le-a făcut foarte tari. Iuda şi Beniamin erau ai lui.

13.         Preoţii şi Leviţii, cari se aflau īn tot Israelul, şi-au părăsit locuinţele şi s'au dus la el;

14.         căci Leviţii şi-au părăsit ţinuturile şi moşiile şi au venit īn Iuda şi la Ierusalim, pentrucă Ieroboam şi fiii săi i-au īmpedecat să-şi īmplinească slujbele ca preoţi ai Domnului.

 

15.         Ieroboam a pus preoţi pentru īnălţimile, pentru ţapii şi pentru viţeii pe cari īi făcuse.

 

16.         Aceia din toate seminţiile lui Israel, cari aveau pe inimă să caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, au urmat pe Leviţi la Ierusalim, ca să jertfească Domnului, Dumnezeului părinţilor lor.

 

17.         Ei au dat astfel tărie īmpărăţiei lui Iuda, şi au īntărit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani; căci trei ani au umblat īn calea lui David şi a lui Solomon.

 

 

Nevestele şi copiii lui Roboam.

 

18.         Roboam a luat de nevastă pe Mahalat, fata lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fata lui Eliab, fiul lui Isai.

19.         Ea i-a născut fii pe: Ieuş, Şemaria şi Zaham.

20.         După ea, a luat pe Maaca, fata lui Absalom. Ea i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit.

 

21.         Roboam iubea pe Maaca, fata lui Absalom, mai mult de cīt pe toate nevestele şi ţiitoarele lui; căci a avut optsprezece neveste şi şasezeci de ţiitoare, şi a născut douăzeci şi opt de fii şi şasezeci de fete.

22.         Roboam a dat cel dintīi loc lui Abia, fiul Maachei, şi l-a pus căpetenie peste fraţii lui, căci voia să-l facă īmpărat.

 

23.         El a lucrat cu minte, īmprăştiind pe toţi fiii săi īn toate ţinuturile lui Iuda şi lui Beniamin, īn toate cetăţile īntărite; le-a dat de mīncare din belşug, şi le-a căutat o mulţime de neveste.

 

Năvălirea lui Şişac.

 

12

 

1.           Cīnd s'a īntărit Roboam īn domnie şi a căpătat putere, a părăsit legea Domnului, şi tot Israelul a părăsit-o īmpreună cu el.

 

2.           Īn al cincilea an al domniei lui Roboam, Şişac, īmpăratul Egiptului, s'a suit īmpotriva Ierusalimului, pentrucă păcătuiseră īmpotriva Domnului.

 

3.           Avea o mie două sute de cară şi şasezeci de mii de călăreţi; şi īmpreună cu el a venit din Egipt un popor fără număr, dintre Libieni, Suchieni şi Etiopieni.

 

4.           A luat cetăţile īntărite ale lui Iuda, şi a ajuns pīnă la Ierusalim.

5.           Atunci proorocul Şemaia s'a dus la Roboam şi la căpeteniile lui Iuda, cari se adunaseră īn Ierusalim, la apropierea lui Şişac, şi le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: „Voi M'aţi părăsit; vă părăsesc şi Eu, şi vă dau īn mīnile lui Şişac.“

 

6.           Căpeteniile lui Israel şi īmpăratul s'au smerit, şi au zis: „Domnul este drept!“

 

7.           Şi dacă a văzut Domnul că s'au smerit, cuvīntul Domnului a vorbit astfel lui Şemaia: „S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin īn ajutor, şi mīnia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Şişac;

 

8.           dar īi vor fi supuşi, şi vor şti ce īnseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească īmpărăţiilor altor ţări.“

 

9.           Şişac, īmpăratul Egiptului, s'a suit īmpotriva Ierusalimului. A luat vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei īmpăratului, a luat tot. A luat scuturile de aur pe cari le făcuse Solomon.

 

10.         Īmpăratul Roboam a făcut īn locul lor nişte scuturi de aramă, şi le-a dat īn grija căpeteniilor alergătorilor, cari păzeau intrarea casei īmpăratului.

 

11.         Oridecīteori se ducea īmpăratul la Casa Domnului, alergătorii veneau şi le purtau īnaintea lui; apoi le aduceau iarăş īn odaia alergătorilor.

12.         Pentrucă Roboam se smerise, Domnul Şi-a abătut mīnia dela el, şi nu l-a nimicit de tot. Şi tot mai era ceva bun īn Iuda.

13.         Īmpăratul Roboam s'a īntărit īn Ierusalim şi a domnit. Avea patruzeci şi unu de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel, ca să-Şi pună Numele īn ea. Mamă-sa se numea Naama, Amonita.

 

14.         El a făcut lucruri rele, pentrucă nu şi-a pus inima să caute pe Domnul.

15.         Faptele lui Roboam, cele dintīi şi cele depe urmă, nu sīnt scrise oare īn cartea proorocului Şemaia, şi a proorocului Ido, īn cărţile spiţelor de neam?

              Totdeauna a fost război īntre Roboam şi Ieroboam.

 

16.         Roboam a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Abia.

 

 

Abia, īmpăratul lui Iuda.

 

13

 

1.           Īn al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, peste Iuda a īnceput să domnească Abia.

 

2.           El a domnit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Īntre Abia şi Ieroboam a fost război.

 

3.           Abia a īnceput lupta cu o oaste de războinici viteji, patrusute de mii de oameni aleşi; şi Ieroboam s'a īnşiruit de bătaie īmpotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleşi, războinici viteji.

4.           Depe vīrful muntelui Ţemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia s'a sculat şi a zis: „Ascultă-mă, Ieroboame, şi tot Israelul!

 

5.           Nu trebuie oare să ştiţi că Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe vecie domnia peste Israel lui David şi fiilor lui printr'un legămīnt care nu se poate călca?

 

6.           Dar Iaroboam, fiul lui Nebat, slujitorul lui Solomon, fiul lui David, s'a sculat şi s'a răzvrătit īmpotriva stăpīnului său.

 

7.           Nişte oameni de nimic, oameni răi, s'au strīns la el şi s'au īmpotrivit lui Roboam, fiul lui Solomon. Roboam era tīnăr şi fricos, şi nu putea să li se īmpotrivească.

 

8.           Şi acum, voi credeţi că puteţi ieşi biruitori asupra īmpărăţiei Domnului, care este īn mīnile fiilor lui David; şi voi sīnteţi o mare mulţime şi aveţi cu voi viţeii de aur pe cari vi i-a făcut Ieroboam ca dumnezei.

 

9.           N'aţi īndepărtat voi pe preoţii Domnului, pe fiii lui Aaron şi pe Leviţi, şi nu v'aţi făcut voi preoţi, ca şi popoarele celorlalte ţări? Oricine venea cu un viţel şi şapte berbeci, ca să fie sfinţit, se făcea preot al celui ce nu este Dumnezeu.

 

10.         Dar cīt despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru, şi noi nu L-am părăsit, preoţii din slujba Domnului sīnt fii ai lui Aaron, şi Leviţii stau şi īşi īmplinesc slujbele.

11.         Noi aducem īn fiecare dimineaţă şi īn fiecare seară arderi de tot Domnului, ardem tămīie mirositoare, punem pīnile pentru punerea īnaintea Domnului pe masa cea curată, şi aprindem īn fiecare seară sfeşnicul de aur cu candelele lui; căci păzim poruncile Domnului, Dumnezeului nostru. Dar voi L-aţi părăsit.

 

12.         Iată că Dumnezeu şi preoţii Lui sīnt cu noi, īn fruntea noastră, şi avem şi trīmbiţele răsunătoare ca să sunăm din ele īmpotriva voastră. Copii ai lui Israel! nu faceţi război īmpotriva Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, căci nu veţi avea nicio izbīndă!“

 

13.         Ieroboam i-a luat pe din apoi, cu ajutorul unor oameni puşi la pīndă, aşa că oştile lui erau īn faţa lui Iuda, iar cei ce stăteau la pīndă erau īnapoia lor.

14.         Cei din Iuda, īntorcīndu-se, au avut de luptat īnainte şi īnapoi. Au strigat către Domnul, şi preoţii au sunat din trīmbiţe.

15.         Oamenii lui Iuda au scos un strigăt de război şi, la strigătul de război al oamenilor lui Iuda, Domnul a lovit pe Ieroboam şi pe tot Israelul dinaintea lui Abia şi a lui Iuda.

 

16.         Copiii lui Israel au fugit dinaintea lui Iuda, şi Dumnezeu i-a dat īn mīnile lui.

17.         Abia şi poporul lui le-au pricinuit o mare īnfrīngere, şi cinci sute de mii de oameni aleşi au căzut morţi printre cei din Israel.

18.         Copiii lui Israel au fost smeriţi īn vremea aceea, şi copiii lui Iuda au cīştigat biruinţa, pentrucă se sprijiniseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

 

19.         Abia a urmărit pe Ieroboam şi i-a luat cetăţi: Betelul cu satele lui, Ieşana cu satele ei, şi Efronul cu satele lui.

 

20.         Ieroboam n'a mai avut putere pe vremea lui Abia, şi Domnul l-a lovit, şi a murit.

 

21.         Dar Abia a ajuns puternic; a avut patrusprezece neveste, şi a născut douăzeci şi doi de fii şi şasesprezece fete.

22.         Celelalte fapte ale lui Abia, ce a făcut şi ce a spus el, sīnt scrise īn cartea proorocului Ido.

 

 

14

 

1.           Abia a adormit cu părinţii lui, şi a fost īngropat īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Asa. Pe vremea lui, ţara a avut odihnă zece ani.

 

Asa, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Asa a făcut ce este bine şi plăcut īnaintea Domnului, Dumnezeului său.

 

3.           A īndepărtat altarele dumnezeilor străini şi īnălţimile, a sfărīmat stīlpii idoleşti şi a tăiat Astarteele.

 

4.           A poruncit lui Iuda să caute pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi, şi să īmplinească legea şi poruncile.

5.           A īndepărtat din toate cetăţile lui Iuda īnălţimile şi stīlpii īnchinaţi soarelui. Şi īmpărăţia a avut pace supt el.

6.           A zidit cetăţi īntărite īn Iuda; căci ţara a fost liniştită, şi īmpotriva lui n'a fost război īn anii aceia, pentrucă Domnul i-a dat odihnă.

7.           El a zis lui Iuda: „Să zidim aceste cetăţi, şi să le īnconjurăm cu ziduri, cu turnuri, cu porţi şi cu zăvoare; ţara este īncă a noastră, căci am căutat pe Domnul, Dumnezeul nostru. L-am căutat, şi El ne-a dat odihnă de toate părţile.“ Au zidit dar, şi au izbutit.

8.           Asa avea o oştire de trei sute de mii de oameni din Iuda, cari purtau scut şi suliţă, şi două sute optzeci de mii din Beniamin, cari purtau scut şi trăgeau cu arcul, toţi oameni viteji.

 

Asa biruieşte pe Etiopieni.

 

9.           Zerah, Etiopianul, a ieşit īmpotriva lor cu o oştire de un milion de oameni şi trei sute de cară, şi a īnaintat pīnă la Mareşa.

 

10.         Asa a mers īnaintea lui, şi s'au īnşiruit de bătaie īn valea Ţefata, līngă Mareşa.

11.         Asa a chemat pe Domnul, Dumnezeul lui, şi a zis: „Doamne, numai Tu poţi veni īn ajutor celui slab ca şi celui tare: vino īn ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Căci pe Tine ne sprijinim, şi īn Numele Tău am venit īmpotriva acestei mulţimi. Doamne, Tu eşti Dumnezeul nostru: să nu iasă biruitor omul īmpotriva Ta!“

 

12.         Domnul a lovit pe Etiopieni dinaintea lui Asa şi dinaintea lui Iuda, şi Etiopienii au luat-o la fugă.

 

13.         Asa şi poporul care era cu el i-a urmărit pīnă la Gherar, şi Etiopienii au căzut fără să-şi poată scăpa viaţa, căci au fost nimiciţi de Domnul şi de oştirea Lui. Asa şi poporul lui au făcut o pradă mare;

 

14.         au bătut toate cetăţile din īmprejurimile Gherarului, căci groaza Domnului căzuse peste ele, şi au jăfuit toate cetăţile, a căror pradă era mare.

 

15.         Au lovit şi corturile turmelor, şi au luat cu ei o mare mulţime de oi şi de cămile. Apoi s'au īntors la Ierusalim.

 

Cuvīntul lui Dumnezeu către Asa.

 

15

 

1.           Duhul lui Dumnezeu a venit peste Azaria, fiul lui Oded,

 

2.           şi Azaria s'a dus īnaintea lui Asa, şi i-a zis: „Ascultaţi-mă, Asa, şi tot Iuda şi Beniamin! Domnul este cu voi cīnd sīnteţi cu El; dacă-L căutaţi, Īl veţi găsi; iar dacă-L părăsiţi, şi El vă va părăsi.

 

3.           Multă vreme Israel a fost fără Dumnezeul cel adevărat, fără preot care să īnveţe pe oameni, şi fără lege.

 

4.           Dar īn mijlocul strīmtorării lor s'au īntors la Domnul, Dumnezeul lui Israel, L-au căutat, şi L-au găsit.

 

5.           Īn vremile acelea, nu era linişte pentru cei ce se duceau şi veneau, căci erau mari turburări printre toţi locuitorii ţării;

 

6.           un popor se bătea īmpotriva altui popor, o cetate īmpotriva altei cetăţi, pentrucă Dumnezeu le turbura cu tot felul de strīmtorări:

 

7.           voi dar, īntăriţi-vă, şi nu lăsaţi să vă slăbească mīnile, căci faptele voastre vor avea o răsplată.“

 

Rīvna lui Asa.

 

8.           Dupăce a auzit aceste cuvinte şi proorocia lui Oded, proorocul, Asa s'a īntărit şi a īndepărtat urīciunile din toată ţara lui Iuda şi Beniamin şi din cetăţile pe cari le luase īn muntele lui Efraim, şi a īnoit altarul Domnului care era īnaintea pridvorului Domnului.“

 

9.           A strīns pe tot Iuda şi Beniamin, şi pe cei din Efraim, din Manase şi din Simeon, cari lociau printre ei, căci un mare număr dintre oamenii lui Israel au trecut la el cīnd au văzut că Domnul, Dumnezeul lui, era cu el.

 

10.         S'au adunat la Ierusalim īn luna a treia a anului al cincisprezecelea al domniei lui Asa. Īn ziua aceasta,

11.         au jertfit Domnului, din prada pe care o aduseseră: şapte sute de boi şi şapte mii de oi.

 

12.         Au făcut legămīnt să caute pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, din toată inima şi din tot sufletul lor;

 

13.         şi oricine nu căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia omorīt, fie mic fie mare, fie bărbat fie femeie.

 

14.         Au jurat credinţă Domnului, cu glas tare, cu strigăte de bucurie, şi cu sunet de trīmbiţe şi de buciume;

15.         tot Iuda s'a bucurat de jurămīntul acesta, căci juraseră din toată inima lor, căutaseră pe Domnul de bună voia lor, şi-L găsiseră. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur īmprejur.

 

16.         Īmpăratul Asa n'a lăsat nici chiar pe mamă-sa Maaca să mai fie īmpărăteasă, pentrucă făcuse un idol Astartei. Asa i-a dărīmat idolul, pe care l-a făcut praf, şi l-a ars līngă pīrīul Chedron.

 

17.         Dar īnălţimile tot n'au fost īndepărtate din Israel, măcar că inima lui Asa a fost īn totul a Domnului īn tot timpul vieţii lui.

 

18.         A pus īn Casa lui Dumnezeu lucrurile īnchinate Domnului de tatăl său şi de el īnsuş: argint, aur şi vase.

19.         N'a fost niciun război pīnă la al treizeci şi cincilea an al domniei lui Asa.

 

Asa face legămīnt cu īmpăratul Siriei.

 

16

 

1.           Īn al treizeci şi şaselea an al domniei lui Asa, Baeşa, īmpăratul lui Israel, s'a suit īmpotriva lui Iuda; şi a īntărit Rama, ca să nu lase pe ai lui Asa, īmpăratul lui Iuda, să iasă şi să intre.

 

2.           Asa a scos argint şi aur din vistieriile Casei Domnului şi ale casei īmpăratului, şi a trimes soli la Ben-Hadad, īmpăratul Siriei, care locuia la Damasc. Şi a pus să-i spună:

3.           „Să fie un legămīnt īntre mine şi tine, cum a fost unul īntre tatăl meu şi tatăl tău. Iată, īţi trimet argint şi aur. Du-te, şi rupe legămīntul tău cu Baeşa, īmpăratul lui Israel, ca să se depărteze dela mine.“

4.           Ben-Hadad a ascultat pe īmpăratul Asa; a trimes pe căpeteniile oştirii sale īmpotriva cetăţilor lui Israel, şi au bătut Iionul, Dan, Abel-Maim, şi toate locurile pentru merinde din cetăţile lui Neftali.

5.           Cīnd a auzit Baeşa, a īncetat să mai īntărească Rama, şi a pus capăt lucrărilor sale.

6.           Īmpăratul Asa a pus pe tot Iuda să ridice pietrele şi lemnele, pe cari le īntrebuinţa Baeşa la īntărirea Ramei, şi le-a īntrebuinţat la īntărirea Ghebei şi Miţpei.

 

Mustrarea lui Asa.

 

7.           Īn vremea aceea, Hanani, văzătorul, s'a dus la Asa, īmpăratul lui Iuda, şi i-a zis: „Pentrucă te-ai sprijinit pe īmpăratul Siriei, şi nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea īmpăratului Siriei din mīnile tale.

 

8.           Etiopienii şi Libienii nu alcătuiau oare o oaste mare, cu o mulţime de cară şi călăraţi? Şi totuş Domnul i-a dat īn mīnile tale, pentrucă te sprijinisei pe El.

 

9.           Căci Domnul Īşi īntinde privirile peste tot pămīntul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este īntreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun īn privinţa aceasta, căci deacum vei avea războaie.“

 

10.         Asa s'a mīniat pe văzător, şi l-a pus la īnchisoare, pentrucă era īnfuriat īmpotriva lui. Tot īn acelaş timp Asa a apăsat şi pe unii din popor.

 

11.         Faptele lui Asa, cele dintīi şi cele depe urmă, sīnt scrise īn cartea īmpăraţilor lui Iuda şi Israel.

 

12.         Īn al treizeci şi nouălea an al domniei sale, Asa s'a īmbolnăvit de picioare aşa īncīt avea mari dureri; chiar īn timpul boalei lui, n'a căutat pe Domnul, ci a īntrebat pe doftori.

 

13.         Asa a adormit cu părinţii săi, şi a murit īn al patruzeci şi unulea an al domniei lui;

 

14.         l-au īngropat īn mormīntul pe care şi-l săpase īn cetatea lui David. L-au culcat pe un pat pe care-l umpluseră cu mirodenii, şi mirosuri pregătite după meşteşugul celui ce pregăteşte mirul, şi au ars īn cinstea lui foarte multe mirodenii.

 

 

Iosafat, īmpăratul lui Iuda.

 

17

 

1.           Īn locul lui a domnit fiul său Iosafat. El s'a īntărit īmpotriva lui Israel:

 

2.           a pus oşti īn toate cetăţile īntărite ale lui Iuda, şi a rīnduit căpetenii īn ţara lui Iuda şi īn cetăţile lui Efraim, pe cari le luase tatăl său Asa.

 

3.           Domnul a fost cu Iosafat, pentrucă a umblat īn cele dintīi căi ale tatălui său David, şi n'a căutat pe Baali;

4.           căci a alergat la Dumnezeul tatălui său, şi a urmat poruncile Lui, fără să facă ce făcea Israel.

 

5.           Domnul a īntărit domnia īn mīnile lui Iosafat, căruia tot Iuda īi aducea daruri. Şi a avut o mulţime de bogăţii şi slavă.

 

6.           Inima lui s'a īntărit din ce īn ce īn căile Domnului, şi a īndepărtat din Iuda chiar şi īnălţimile şi idolii.

 

7.           Īn al treilea an al domniei lui, a īnsărcinat pe căpeteniile sale Ben-Hail, Obadia, Zaharia, Netaneel şi Mica, să se ducă să īnveţe pe oameni īn cetăţile lui Iuda.

 

8.           A trimes cu ei pe Leviţii Şemaia, Netania, Zebadia, Asael, Şemiramot, Ionatan, Adonia, Tobia şi Tob-Adonia, Leviţi, şi pe preoţii Elişama şi Ioram.

9.           Ei au īnvăţat pe oameni īn Iuda, avīnd cu ei cartea legii Domnului. Au străbătut toate cetăţile lui Iuda, şi au īnvăţat pe oameni īn mijlocul poporului.

 

10.         Groaza Domnului a apucat toate īmpărăţiile ţărilor dimprejurul lui Iuda, şi n'au făcut război īmpotriva lui Iosafat.

 

11.         Nişte Filisteni au adus lui Iosafat daruri şi un bir īn argint; şi Arabii i-au adus şi ei vite, şapte mii şapte sute de berbeci şi şapte mii şapte sute de ţapi.

 

12.         Iosafat se ridicase la cea mai īnaltă treaptă de mărire. A zidit īn Iuda cetăţui şi cetăţi pentru merinde.

13.         A strīns merinde īn cetăţile lui Iuda, şi avea la Ierusalim o ceată de oameni viteji ca ostaşi.

14.         Iată numărul lor, după casele părinţilor lor. Din Iuda, căpetenii peste o mie: Adna, căpetenia, cu trei sute de mii de viteji;

15.         după el, Iohanan, căpetenia, cu două sute optzeci de mii de oameni;

16.         după el, Amasia, fiul lui Zicri, care se predase de bunăvoie Domnului, cu două sute de mii de viteji.

 

17.         Din Beniamin: Eliada, om viteaz, cu două sute de mii de oameni īnarmaţi cu arc şi cu scut,

18.         şi după el, Zozabad, cu o sută optzeci de mii de oameni īnarmaţi pentru război.

19.         Aceştia sīnt cei ce erau īn slujba īmpăratului, afară de aceia pe cari īi pusese īmpăratul īn toate cetăţile īntărite ale lui Iuda.

 

 

Ahab şi Iosafat īmpotriva Sirienilor.

 

18

 

1.           Iosafat a avut bogăţii şi slavă din belşug, şi s'a īncuscrit cu Ahab.

 

2.           După cīţiva ani, s'a pogorīt la Ahab īn Samaria. Ahab a tăiat pentru el şi pentru poporul care era cu el un mare număr de oi şi boi, şi l-a rugat să se suie la Ramot din Gallad.

 

3.           Ahab, īmpăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, īmpăratul lui Iuda: „Vrei să vii cu mine la Ramot īn Galaad?“ Iosafat i-a răspuns: „Eu ca tine, şi poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă īmpotriva lui cu tine.“

4.           Apoi Iosafat a zis īmpăratului lui Israel: „Īntreabă acum, te rog, cuvīntul Domnului.“

 

5.           Īmpăratul lui Israel a strīns pe prooroci, īn număr de patru sute, şi le-a zis: „Să ne ducem la luptă īmpotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?“ Şi ei au răspuns: „Suie-te, şi Dumnezeu o va da īn mīnile īmpăratului.“

6.           Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să-L putem īntreba?“

7.           Īmpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să īntrebăm pe Domnul; dar īl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte niciodată decīt rău: este Mica, fiul lui Imla.“ Şi Iosafat a zis: „Să nu vorbească aşa īmpăratul!“

8.           Atunci īmpăratul lui Israel a chemat un dregător, şi i-a zis: „Trimete să vină īndată Mica, fiul lui Imla.“

9.           Īmpăratul lui Israel şi Iosafat, īmpăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, īmbrăcaţi cu hainele lor īmpărăteşti; şedeau īn locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau īnaintea lor.

10.         Zedechia, fiul lui Chenaana, īşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: „Cu aceste coarne, vei bate pe Sirieni pīnă īi vei nimici.“

11.         Şi toţi proorocii au proorocit la fel, zicīnd: „Suie-te la Ramot īn Galaad, căci vei avea izbīndă şi Domnul o va da īn mīnile īmpăratului.“

12.         Solul care se dusese să cheme pe Mica, i-a vorbit aşa: „Iată, proorocii cu un gīnd proorocesc de bine īmpăratului; cuvīntul tău să fie dar ca şi cuvīntul fiecăruia din ei! Vesteşte de bine!“

13.         Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.“

 

14.         Cīnd a venit la īmpărat, īmpăratul i-a zis: „Mica, să ne ducem la luptă īmpotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?“ El a răspuns: „Suiţi-vă! Căci veţi avea izbīndă, şi vor fi daţi īn mīnile voastre.“

15.         Şi īmpăratul i-a zis: „De cīte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decīt adevărul īn Numele Domnului?“

16.         Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor; şi Domnul a zis: „Oamenii aceştia n'au stăpīn, fiecare să se īntoarcă īn pace acasă!“

17.         Īmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ţi-am spus eu? El nu-mi prooroceşte nimic bun, nu-mi prooroceşte decīt rău.“

18.         Şi Mica a zis: „Ascultaţi dar cuvīntul Domnului! Am văzut pe Domnul stīnd pe scaunul Său de domnie, şi toată oastea cerurilor stīnd la dreapta şi la stīnga Lui.

19.         Şi Domnul a zis: „Cine va amăgi pe Ahab, īmpăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot īn Galaad şi se peară acolo?“ Au răspuns unul īntr'un fel, altul īntr'altul.

20.         Şi un duh a venit şi s'a īnfăţişat īnaintea Domnului, şi a zis: „Eu īl voi amăgi.“ Domnul i-a zis: «Cum?»

 

21.         «Voi ieşi,» a răspuns el, «şi voi fi un duh de minciună īn gura tuturor proorocilor lui.» Domnul a zis: „Īl vei amăgi, şi vei izbuti; ieşi, şi fă aşa.“

22.         Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună īn gura proorocilor tăi cari sīnt de faţă. Dar Domnul a vorbit rău īmpotriva ta.“

 

23.         Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: „Pe ce drum a ieşit duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?“

 

24.         Mica a răspuns: „Vei vedea īn ziua cīnd vei umbla, din odaie īn odaie, ca să te ascunzi.“

25.         Īmpăratul lui Israel a zis: „Luaţi pe Mica, şi duceţi-l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioas, fiul īmpăratului.

26.         Şi spuneţi: „Aşa vorbeşte īmpăratul: „Băgaţi pe omul acesta īn temniţă, şi hrăniţi-l cu pīnea şi cu apa īntristării, pīnă mă voi īntoarce īn pace.“

 

27.         Şi Mica a zis: „Dacă te vei īntoarce īn pace, n'a vorbit Domnul prin mine!“ Apoi a mai zis: „Voi, toate popoarele, auziţi!“

 

Moartea lui Ahab.

 

28.         Īmpăratul lui Israel şi Iosafat, īmpăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot īn Galaad.

29.         Īmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, īmbracă-te cu hainele tale.“ Şi īmpăratul lui Israel şi-a schimbat hainele, şi s'au dus la luptă.

30.         Īmpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai marilor peste carăle lui: „Să nu vă luptaţi nici cu cel mic nici cu cel mare, ci să vă luptaţi numai cu īmpăratul lui Israel.“

31.         Cīnd au zărit mai marii carălor pe Iosafat, au zis: „Este īmpăratul lui Israel.“ Şi l-au īnconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un ţipăt. Domnul l-a ajutat, şi Dumnezeu i-a īndepărtat dela el.

32.         Mai marii carălor, văzīnd că nu era īmpăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

33.         Atunci un om a tras cu arcul la īntīmplare, şi a lovit pe īmpăratul lui Israel īntre īncheieturile armăturii. Īmpăratul a zis celui ce-i mīna carul: „Īntoarce, şi scoate-mă din cīmpul de bătaie, căci sīnt rănit.“

34.         Lupta a fost īnverşunată īn ziua aceea. Īmpăratul lui Israel a stat īn car, īn faţa Sirienilor, pīnă seara, şi a murit pela apusul soarelui.

 

Hanani mustră pe Iosafat.

 

19

 

1.           Iosafat, īmpăratul lui Iuda, s'a īntors īn pace acasă la Ierusalim.

2.           Iehu, fiul proorocului Hanani, i-a ieşit īnainte, şi a zis īmpăratului Iosafat: „Cum de ai ajutat tu pe cel rău, şi ai iubit pe cei ce urăsc pe Domnul? Din pricina aceasta este mīniat Domnul pe tine.

 

3.           Dar tot se mai găseşte şi ceva bun īn tine, căci ai īnlăturat din ţară idolii, şi ţi-ai pus inima să caute pe Dumnezeu.“

 

 

Măsurile pentru īmpărţirea dreptăţii.

 

4.           Iosafat a rămas la Ierusalim.

              Apoi a mai făcut o călătorie prin mijlocul poporului, dela Beer-Şeba, pīnă la muntele lui Efraim, şi i-a adus īnapoi la Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

5.           A pus judecători īn toate cetăţile īntărite din ţara lui Iuda, īn fiecare cetate.

6.           Şi a zis judecătorilor: „Luaţi seama la ce veţi face, căci nu pentru oameni veţi rosti judecăţi; ci pentru Domnul, care va fi līngă voi cīnd le veţi rosti.

 

7.           Acum, frica Domnului să fie peste voi; vegheaţi asupra faptelor voastre, căci la Domnul, Dumnezeul nostru, nu este nici o nelegiuire, nici nu se are īn vedere faţa oamenilor, nici nu se primesc daruri.“

 

8.           Cīnd s'a īntors la Ierusalim, Iosafat a pus şi aici, pentru judecăţile Domnului şi pentru neīnţelegeri, Leviţi, preoţi şi căpetenii peste casele părinteşti ale lui Israel.

 

9.           Şi iată poruncile pe cari li le-a dat: „Voi să lucraţi īn frica Domnului, cu credinţă şi curăţie de inimă.

 

10.         Īn orice neīnţelegere, care vă va fi supusă de fraţii voştri, cari locuiesc īn cetăţile lor, şi anume: cu privire la un omor, la o lege, la o poruncă, la īnvăţături şi rīnduieli, să-i luminaţi, ca să nu se facă vinovaţi faţă de Domnul, şi să nu izbucnească mīnia Lui peste voi şi peste fraţii voştri. Aşa să lucraţi, şi nu veţi fi vinovaţi.

 

11.         Şi iată că aveţi īn frunte pe marele preot Amaria, pentru toate treburile Domnului, şi pe Zebadia, fiul lui Ismael, căpetenia casei lui Iuda, pentru toate treburile īmpăratului, şi aveţi īnainte ca dregători pe Leviţi. Īntăriţi-vă şi lucraţi, şi Domnul să fie cu cel ce va face binele!“

 

 

Biruinţa lui Iosafat asupra Moabiţilor şi Amoniţilor.

 

20

 

1.           După aceea, fiii lui Moab şi fiii lui Amon, şi cu ei nişte Moaniţi, au pornit cu război īmpotriva lui Iosafat.

2.           Au venit şi au dat de ştire lui Iosafat, zicīnd: „O mare mulţime īnaintează īmpotiva ta de dincolo de mare, din Siria, şi sīnt la Haţaţon-Tamar, adică En-Ghedi.“

 

3.           Īn spaima sa, Iosafat şi-a īndreptat faţa să caute pe Domnul, şi a vestit un post pentru tot Iuda.

 

4.           Iuda s'a adunat să cheme pe Domnul, şi au venit din toate cetăţile lui Iuda să caute pe Domnul.

5.           Iosafat a venit īn mijlocul adunării lui Iuda şi a Ierusalimului, īn Casa Domnului, īnaintea curţii celei noi.

6.           Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, nu eşti Tu Dumnezeu īn ceruri şi nu stăpīneşti Tu peste toate īmpărăţiile neamurilor? Oare n'ai Tu īn mīnă  tăria şi puterea, aşa că nimeni nu Ţi se poate īmpotrivi?

 

7.           Oare n'ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii ţării acesteia dinaintea poporului Tău Israel, şi n'ai dat-o Tu pentru totdeauna de moştenire seminţei lui Avraam care Te iubea?

 

8.           Ei au locuit-o şi Ţi-au zidit īn ea un locaş sfīnt pentru Numele Tău, zicīnd:

9.           „Dacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom īnfăţişa īnaintea casei acesteia şi īnaintea Ta, căci Numele Tău este īn casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strīmtorării noastre, şi Tu ne vei asculta şi ne vei mīntui!

 

10.         Acum, iată, fiii lui Amon, şi ai lui Moab şi cei din muntele Seir, la cari n'ai īngăduit lui Israel să intre, cīnd venea din ţara Egiptului, - căci s'a abătut de la ei şi nu i-a nimicit, -

 

11.         iată-i cum ne răsplătesc acum, venind să ne izgonească din moştenirea Ta, pe care ne-ai dat-o īn stăpīnire!

 

12.         O, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi sīntem fără putere īnaintea acestei mari mulţimi, care īnaintează īmpotriva noastră, şi nu ştim ce să facem, dar ochii noştri sīnt īndreptaţi spre Tine!“

 

13.         Tot Iuda stătea īn picioare īnaintea Domnului, cu pruncii, nevestele şi fiii lor.

14.         Atunci Duhul Domnului a venit īn mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, Levitul, dintre fiii lui Asaf.

 

15.         Şi Iahaziel a zis: „Ascultaţi, tot Iuda şi locuitorii din Ierusalim, şi tu, īmpărate Iosafat! Aşa vă vorbeşte Domnul: „Nu vă temeţi şi nu vă spăimīntaţi dinaintea acestei mari mulţimi, căci nu voi veţi lupta, ci Dumnezeu.

 

16.         Mīne pogorīţi-vă īmpotriva lor. Ei se vor sui pe dealul Ţiţ, şi-i veţi găsi la capătul văii, īn faţa pustiei Ieruel.

17.         Nu veţi avea de luptat īn lupta aceasta: aşezaţi-vă, staţi acolo, şi veţi vedea izbăvirea pe care v'o va da Domnul. Iuda şi Ierusalim, nu vă temeţi şi nu vă spăimīntaţi; mīne, ieşiţi-le īnainte, şi Domnul va fi cu voi!“

 

18.         Iosafat s'a plecat cu faţa la pămīnt, şi tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului s'au aruncat īnaintea Domnului să se īnchine īnaintea Lui.

 

19.         Leviţii dintre fiii Chehatiţilor şi dintre fiii Coreiţilor s'au sculat şi au lăudat cu glas tare şi puternic pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.

20.         A doua zi, au pornit disdedimineaţă spre pustia Tecoa. La plecarea lor, Iosafat a venit şi a zis: „Ascultaţi-mă, Iuda şi locuitorii Ierusalimului! Īncredeţi-vă īn Domnul, Dumnezeul vostru, şi veţi fi īntăriţi; īncredeţi-vă īn proorocii Lui, şi veţi izbuti.“

 

21.         Apoi īn īnvoire cu poporul, a numit nişte cīntăreţi cari, īmbrăcaţi cu podoabe sfinte, şi mergīnd īnaintea oştirii, lăudau pe Domnul şi ziceau: „Lăudaţi pe Domnul, căci īndurarea Lui ţine īn veac!“

 

22.         Īn clipa cīnd au īnceput cīntările şi laudele. Domnul a pus o pīndă īmpotriva fiilor lui Amon şi ai lui Moab şi īmpotriva celor din muntele Seir, cari veniseră īmpotriva lui Iuda. Şi au fost bătuţi.

 

23.         Fiii lui Amon şi ai lui Moab s'au aruncat asupra locuitorilor din muntele Seir ca să-i nimicească cu desăvīrşire şi să-i prăpădească. Şi, după ce au isprăvit cu locuitorii din Seir, s'au ajutat unii pe alţii să se nimicească.

24.         Cīnd a ajuns Iuda pe īnălţimea de unde se zăreşte pustia, s'au uitat īnspre mulţime, şi iată că ei erau nişte trupuri moarte īntinse pe pămīnt, şi nimeni nu scăpase.

25.         Iosafat şi poporul său s'au dus să ia prăzile; au găsit printre trupuri multe bogăţii şi lucruri scumpe, şi au luat atīt de multe că n'au putut să le ducă pe toate. Trei zile au prădat, căci era multă pradă.

26.         A patra zi, s'au strīns īn valea Beraca (Binecuvīntare), unde au binecuvīntat pe Domnul; de aceea au numit locul acesta valea Beraca, nume care i-a rămas pīnă īn ziua de azi.

27.         Toţi oamenii din Iuda şi din Ierusalim, īn frunte cu Iosafat, au plecat veseli şi s'au īntors la Ierusalim, căci Domnul īi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de vrăjmaşii lor.

 

28.         Au intrat īn Ierusalim şi īn Casa Domnului, īn sunete de alăute, şi de arfe şi trīmbiţe.

29.         Groaza Domnului a apucat toate īmpărăţiile celorlalte ţări, cīnd au auzit că Domnul luptase īmpotriva vrăjmaşilor lui Israel.

 

30.         Şi īmpărăţia lui Iosafat a fost liniştită, şi Dumnezeul lui i-a dat pace de jur īmprejur.

 

 

Sfīrşitul domniei lui Iosafat.

 

31.         Iosafat a domnit peste Iuda. Avea treizeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Azuba, fata lui Şilhi.

 

32.         El a mers pe calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc, făcīnd ce este bine īnaintea Domnului.

33.         Numai că īnălţimile n'au fost īndepărtate, şi poporul tot n'avea inima strīns lipită de Dumnezeul părinţilor săi.

 

34.         Celelalte fapte ale lui Iosafat, cele dintīi şi cele de pe urmă, sīnt scrise īn istoria lui Iehu, fiul lui Hanani, care este cuprinsă īn cartea īmpăraţilor lui Israel.

 

35.         După aceea, Iosafat, īmpăratul lui Iuda, s'a unit cu īmpăratul lui Israel, Ahazia, a cărui purtare era nelegiuită.

 

36.         S'a unit cu el ca să zidească nişte corăbii, cari să meargă la Tarsis, şi au făcut corăbii la Eţion-Gheber.

37.         Atunci Eliezer, fiul lui Dodava, din Mareşa, a proorocit īmpotriva lui Iosafat, şi a zis: „Pentrucă te-ai unit cu Ahazia, Domnul īţi nimiceşte lucrarea.“ Şi corăbiile au fost sfărīmate, şi n'au putut să se ducă la Tarsis.

 

 

21

 

1.           Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat cu părinţii săi īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ioram.

 

 

Ioram, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Ioram avea ca fraţi, fii ai lui Iosafat, pe: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael şi Şefatia, toţi fii ai lui Iosafat, īmpăratul lui Israel.

3.           Tatăl lor le dăduse daruri īnsemnate īn argint, īn aur şi īn lucruri scumpe, īmpreună cu cetăţi īntărite īn Iuda; dar īmpărăţia a lăsat-o lui Ioram, pentrucă el era īntīiul născut.

4.           Cīnd a luat Ioram īn stăpīnire īmpărăţia tatălui său, şi cīnd s'a īntărit, a omorīt cu sabia pe toţi fraţii săi şi pe vreo cīţiva din capii lui Israel.

5.           Ioram avea treizeci şi doi de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit opt ani la Ierusalim.

 

6.           El a umblat īn calea īmpăraţilor lui Israel, cum făcuse casa lui Ahab, căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, şi a făcut ce este rău īnaintea Domnului.

 

7.           Dar Domnul n'a voit să peardă casa lui David, din pricina legămīntului pe care-l făcuse cu David, şi din pricina făgăduinţei pe care o făcuse că īi va da totdeauna o lumină, lui şi fiilor lui.

 

8.           Pe vremea sa, Edom s'a răsculat īmpotriva stăpīnirii lui Iuda, şi şi-a pus un īmpărat.

 

9.           Ioram a pornit cu căpeteniile şi cu toate carăle sale. Sculīndu-se noaptea, a bătut pe Edomiţi, cari-l īnconjurau şi pe căpeteniile carălor lor.

10.         Răscoala lui Edom īmpotriva stăpīnirii lui Iuda a ţinut pīnă īn ziua de azi. Īn acelaş timp s'a răsculat şi Libna īmpotriva stăpīnirii lui, pentrucă părăsise pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi.

11.         Ioram a făcut chiar īnălţimi īn munţii lui Iuda. A tīrīt pe locuitorii Ierusalimului la curvie, şi a amăgit pe Iuda.

 

12.         I-a venit o scrisoare dela proorocul Ilie, care zicea: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: „Pentrucă n'ai umblat īn căile tatălui tău Iosafat, şi īn căile lui Asa, īmpăratul lui Iuda,

13.         ci ai umblat īn calea īmpăraţilor lui Israel; pentrucă ai tīrīt la curvie pe Iuda şi locuitorii Ierusalimului, cum a făcut casa lui Ahab faţă de Israel: şi pentrucă ai omorīt pe fraţii  tăi, cari erau mai buni decīt tine, şi cari făceau parte din īnsăş casa tatălui tău; -

 

14.         iată, Domnul va lovi cu o mare urgie pe poporul tău, pe fiii tăi, pe nevestele tale, şi tot ce este al tău.

15.         Iar pe tine, te va lovi cu o boală grea, cu o boală de măruntaie, care se va īngreuia din zi īn zi pīnă cīnd īţi vor ieşi măruntaiele din pricina tăriei bolii.“

 

16.         Şi Domnul a aţīţat īmpotriva lui Ioram duhul Filistenilor şi al Arabilor, cari sīnt īn vecinătatea Etiopienilor.

 

17.         S'au suit īmpotriva lui Iuda, au năvălit īn el, au jăfuit toate bogăţiile cari se aflau īn casa īmpăratului, şi i-au luat fiii şi nevestele, aşa īncīt nu i-a mai rămas alt fiu decīt Ioahaz1, cel mai tīnăr dintre fiii săi.

 

18.         După toate acestea, Domnul l-a lovit cu o boală de măruntaie, care era fără leac.

 

19.         Ea s'a īngreuiat din zi īn zi, şi pela sfīrşitul anului al doilea i-au ieşit lui Ioram măruntaiele din pricina tăriei bolii. A murit īn dureri grele. Şi poporul lui n'a ars tămīie īn cinstea lui, cum făcuse pentru părinţii lui.

 

20.         Avea treizeci şi doi de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit opt ani la Ierusalim. A murit fără să lase părere de rău īn urmă, şi l-au īngropat īn cetatea lui David, dar nu īn mormintele īmpăraţilor.

 

Ahazia, īmpăratul lui Iuda.

 

22

 

1.           Locuitorii Ierusalimului au pus īmpărat īn locul lui, pe Ahazia, fiul lui cel mai tīnăr; căci oastea venită īn tabără cu Arabii omorīse pe toţi cei mai mari īn vīrstă. Astfel a īnceput să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, īmpăratul lui Iuda.

 

2.           Ahazia avea patruzeci şi doi de ani, cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia, fata lui Omri.

 

3.           El a umblat īn căile casei lui Ahab, căci mamă-sa īi dădea sfaturi nelegiuite.

4.           A făcut ce este rău īnaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci după moartea tatălui său ei īi erau sfetnici, spre perzarea lui.

5.           Tīrīt de sfatul lor, s'a dus cu Ioram, fiul lui Ahab, īmpăratul lui Israel, la război īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei, la Ramot īn Galaad. Sirienii au rănit pe Ioram.

 

6.           Ioram s'a īntors să se vindece la Izreel de rănile, pe cari i le făcuseră Sirienii la Rama, cīnd se bătea īmpotriva lui Hazael, īmpăratul Siriei. Azaria, fiul lui Ioram, īmpăratul lui Iuda, s'a pogorīt să vadă pe Ioram, fiul lui Ahal, la Izreel, pentrucă era bolnav.

 

7.           Prin voia lui Dumnezeu, şi spre perzarea lui a venit Ahazia la Ioram. Cīnd a ajuns, a ieşit cu Ioram să se ducă īnaintea lui Iehu, fiul lui Nimşi, pe care-l unsese Domnul, ca să peardă casa lui Ahab.

 

8.           Şi pe cīnd se răzbuna Iehu īmpotriva casei lui Ahab, a dat peste capii lui Iuda şi peste fiii fraţilor lui Ahazia, cari erau īn slujba lui Ahazia, şi i-a omorīt.

 

9.           A căutat pe Ahazia, şi l-au prins īn Samaria, unde se ascunsese. L-au adus la Iehu, şi l-au omorīt. Apoi l-au īngropat, căci ziceau: „Este fiul lui Iosafat, care căuta pe Domnul din toată inima lui.“ Şi n'a mai rămas nimeni din casa lui Ahazia care să fi fost īn stare să domnească.

 

 

Atalia, īmpărăteasa lui Iuda.

 

10.         Atalia, mama lui Ahazia, văzīnd că fiul ei a murit, s'a sculat şi a omorīt tot neamul īmpărătesc al casei lui Iuda.

 

11.         Dar Ioşabeat, fata īmpăratului, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a ridicat din mijlocul fiilor īmpăratului, cīnd au fost omorīţi: şi l-a pus cu doica lui īn odaia paturilor. Astfel l-a ascuns Ioşabeat, fata īmpăratului Ioram, nevasta preotului Iehoiada, şi sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, care nu l-a omorīt.

 

12.         A stat şase ani ascuns cu ei īn Casa lui Dumnezeu. Şi īn ţară domnea Atalia.

 

Ioas se īncununează īmpărat.

 

23

 

1.           Īn al şaptelea an, Iehoiada s'a īmbărbătat, şi a făcut legămīnt cu căpeteniile peste sute. Aceştia erau: Azaria, fiul lui Ieroham, Ismael, fiul lui Iohanan, Azaria, fiul lui Obed, Maaseia, fiul lui Adaia, şi Elişafat, fiul lui Zicri.

 

2.           Au străbătut toată ţara lui Iuda, şi au strīns pe Leviţii din toate cetăţile lui Iuda şi pe capii de familii din Israel; şi au venit la Ierusalim.

3.           Toată adunarea a făcut legămīnt cu īmpăratul īn Casa lui Dumnezeu. Şi Iehoiada le-a zis: „Iată că fiul īmpăratului va domni, cum a spus Domnul cu privire la fiii lui David.

 

4.           Iată ce veţi face. A treia parte din voi, cari intră de slujbă īn ziua Sabatului, preoţi şi Leviţi, să facă paza pragurilor;

 

5.           altă treime să stea īn casa īmpăratului, şi o treime la poarta Iesod. Tot poporul să fie īn curţile Casei Domnului.

6.           Nimeni să nu intre īn Casa Domnului, afară de preoţii şi Leviţii de slujbă: ei să intre, căci sīnt sfinţi. Şi tot poporul să facă de strajă cu privire la porunca Domnului.

 

7.           Leviţii să īnconjoare pe īmpărat de toate părţile, fiecare cu armele īn mīnă, şi oricine va intra īn casă să fie omorīt. Voi să fiţi pe līngă īmpărat, cīnd va intra şi cīnd va ieşi.“

8.           Leviţii şi tot Iuda au īmplinit toate poruncile pe cari le dăduse preotul Iehoiada. Şi-au luat fiecare oamenii lui, pe cei ce intrau īn slujbă şi pe ceice ieşeau din slujbă īn ziua Sabatului; căci preotul Iehoiada nu scutise pe niciuna din cete.

 

9.           Preotul Iehoiada a dat sutaşilor suliţele şi scuturile, mari şi mici, cari veneau dela īmpăratul David, şi cari se aflau īn Casa lui Dumnezeu.

10.         A aşezat tot poporul, fiecare cu arma īn mīnă, dela partea dreaptă pīnă la partea stīngă a casei, līngă altar şi līngă casă de jur īmprejurul īmpăratului.

11.         Au adus īnainte pe fiul īmpăratului, i-au pus cununa īmpărătească şi mărturia, şi l-au făcut īmpărat. Şi Iehoiada şi fiii săi l-au uns, şi au zis: „Trăiască īmpăratul.“

 

12.         Atalia a auzit zarva poporului care alerga şi mărea pe īmpărat, şi a venit la popor īn Casa Domnului.

13.         S'a uitat. Şi iată că, īmpăratul stătea pe scaunul său īmpărătesc la intrare. Căpeteniile şi trīmbiţele erau līngă īmpărat; tot poporul ţării se bucura, şi sunau din trīmbiţe, iar cīntăreţii cu instrumentele de muzică ziceau cīntările de laudă. Atalia şi-a sfīşiat hainele, şi a zis: „Vīnzare! Vīnzare!“

 

14.         Atunci preotul Iehoiada, scoţīnd pe sutaşi, cari erau īn fruntea oştirii, le-a zis: „Scoateţi-o afară din şiruri, şi oricine o va urma, să fie ucis.“ Căci preotul zisese: „N'o omorīţi īn Casa Domnului.“

15.         I-au făcut loc, şi s'a dus la casa īmpăratului pe intrarea porţii cailor: şi au omorīt-o acolo.

 

16.         Iehoiada a făcut īntre el, tot poporul şi īmpărat, un legămīnt prin care aveau să fie poporul Domnului.

17.         Tot poporul a intrat īn casa lui Baal, şi au dărīmat-o; i-au sfărīmat altarele şi chipurile, şi au ucis īnaintea altarelor pe Matan, preotul lui Baal.

 

18.         Iehoiada a īncredinţat slujbele Casei Domnului īn mīnile preoţilor, Leviţilor, pe cari-i īmpărţise David īn Casa Domnului, ca să aducă arderi de tot Domnului, cum este scris īn legea lui Moise, īn mijlocul bucuriilor şi cīntărilor, după rīnduiala lui David.

 

19.         A pus uşieri la porţile Casei Domnului, ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva.

 

20.         A luat pe sutaşi, pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor, şi pe tot poporul ţării, şi a pogorīt pe īmpărat din Casa Domnului. Au intrat īn casa īmpăratului pe poarta de sus, şi au pus pe īmpărat pe scaunul de domnie al īmpărăţiei.

 

21.         Tot poporul ţării se bucura, şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorīseră cu sabia.

 

Ioas īncepe să domnească şi drege Templul.

 

24

 

1.           Ioas avea şapte ani, cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ţibia, din Beer-Şeba.

 

2.           Ioas a făcut ce este bine īnaintea Domnului īn tot timpul vieţii preotului Iehoiada.

 

3.           Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste, şi Ioas a născut fii şi fiice.

4.           După aceea, Ioas şi-a pus de gīnd să dreagă Casa Domnului.

5.           A strīns pe preoţi şi pe Leviţi, şi le-a zis: „Duceţi-vă prin cetăţile lui Iuda, şi strīngeţi bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Şi grăbiţi-vă cu lucrul acesta.“ Dar Leviţii nu s'au grăbit.

 

6.           Īmpăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, şi i-a zis: „Pentruce n'ai vegheat ca Leviţii să strīng㓠din Iuda şi din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, şi pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei?

 

7.           Căci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, şi au īntrebuinţat īn slujba Baalilor toate lucrurile īnchinate Casei Domnului.“

 

8.           Atunci īmpăratul a poruncit să se facă o ladă, şi să se pună afară la poarta Casei Domnului.

 

9.           Şi s'a dat de veste īn Iuda şi īn Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel īn pustie.

 

10.         Toate căpeteniile şi tot poporul s'au bucurat de lucrul acesta, şi au adus şi au aruncat īn ladă tot ce aveau de plătit.

11.         Cīnd vedeau Leviţii că e mult argint īn ladă şi că era vremea ca s'o dea īn mīnile dregătorilor īmpărtului, venea logofătul īmpăratului şi slujbaşul marelui preot şi goleau lada. Apoi o luau şi o puneau iarăş la loc. Aşa făceau īn fiecare zi, şi au strīns mult argint.

 

12.         Īmpăratul şi Iehoiada īl dădeau meşterilor īnsărcinaţi cu facerea lucrării īn Casa Domnului, cari tocmeau cioplitori de piatră şi tīmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum şi lucrători īn fier şi aramă, ca să dreagă Casa Domnului.

13.         Lucrătorii s'au apucat de lucru, şi au isprăvit ce era de dres; au pus casa lui Dumnezeu iarăş īn stare bună şi au īntărit-o.

14.         Cīnd au isprăvit, au adus īnaintea īmpăratului şi īnaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Şi cu el au făcut unelte pentru casa Domnului, unelte pentru slujbă şi pentru arderile de tot, pahare şi alte scule de aur şi de argint. Şi, īn tot timpul vieţii lui Iehoiada, au adus necurmat arderi de tot īn Casa Domnului.

 

15.         Iehoiada a murit bătrīn şi sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani.

16.         L-au īngropat īn cetatea lui David la un loc cu īmpăraţii, pentrucă făcuse bine īn Israel, şi faţă de Dumnezeu şi faţă de Casa Lui.

 

Ioas şi īnchinarea la idoli.

 

17.         După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit şi s'au īnchinat īnaintea īmpăratului. Atunci īmpăratul i-a ascultat.

18.         Şi au părăsit Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi au slujit Astarteelor şi idolilor. Mīnia Domnului a venit asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului, pentrucă se făcuseră vinovaţi īn felul acesta.

 

19.         Domnul a trimes la ei prooroci să-i īntoarcă īnapoi la El, dar n'au ascultat de īnştiinţările pe cari le-au primit.

 

20.         Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost īmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s'a īnfăţişat īnaintea poporului şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Dumnezeu: „Pentruce  călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi propăşi. Pentrucă  aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi.“

 

21.         Şi au uneltit īmpotriva lui, şi l-au ucis cu pietre, din porunca īmpăratului, īn curtea Casei Domnului.

 

22.         Īmpăratul Ioas nu şi-a adus aminte de bunăvoinţa pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, şi a omorīt pe fiul lui. Zaharia a zis cīnd a murit: „Domnul să vadă, şi să judece!“

23.         După trecerea anului, oastea Sirienilor s'a suit īmpotriva lui Ioas, şi a venit īn Iuda şi la Ierusalim. Au omorīt din popor pe toate căpeteniile poporului, şi au trimes īmpăratului toată prada la Damasc.

 

24.         Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuş, Domnul a dat īn mīnile lor o oaste foarte īnsemnată, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Astfel au pedepsit Sirienii pe Ioas.

 

25.         Cīnd au plecat dela el, după ce-l lăsaseră īn mari suferinţe, slujitorii lui au uneltit īmpotriva lui din pricina sīngelui fiului  preotului Iehoiada. L-au omorīt īn patul lui, şi a murit. L-au īngropat īn cetatea lui David, dar nu l-au īngropat īn mormintele īmpăraţilor.

 

26.         Iată pe ceice au uneltit īmpotriva lui: Zabad, fiul Şimeatei, o femeie Amonită, şi Iozabad, fiul Şimritei, o femeie Moabită.

27.         Cīt despre fiii lui, despre marele număr de proorocii făcute cu privire la el, şi despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sīnt scrise īn istoria din cartea īmpăraţilor.

              Īn locul lui a domnit fiul său Amaţia.

 

 

Amaţia, īmpăratul lui Iuda.

 

25

 

1.           Amaţia a ajuns īmpărat la vīrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim.

 

2.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era īn totul dată Lui.

 

3.           Cīnd s'a īntărit domnia īn mīnile lui, a omorīt pe slujitorii cari uciseseră pe īmpăratul, tatăl său.

 

4.           Dar n'a omorīt pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceeace este scris īn Lege, īn cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta: „Să nu se omoare părinţii pentru copii, şi să nu se omoare copiii pentru părinţi; ci fiecare să fie omorīt pentru păcatul lui.“

 

5.           Amaţia a strīns pe oamenii din Iuda şi i-a pus după casele părinteşti, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute, pentru tot Iuda şi Beniamin. Le-a făcut numărătoarea dela vīrsta de douăzeci de ani īn sus, şi a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, īn stare să poarte armele, mīnuind suliţa şi scutul.

 

6.           A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanţi de argint.

7.           Un om al lui Dumnezeu a venit la el, şi a zis: „Īmpărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim.

8.           Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să ştii că Dumnezeu te va face să cazi īnaintea vrăjmaşului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute şi să te facă să cazi.“

 

9.           Amaţia a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe cari i-am dat oastei lui Israel?“ Omul lui Dumnezeu a răspuns: „Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decīt atīt.“

 

10.         Atunci Amaţia a despărţit ceata care-i venise din Efraim, şi a poruncit ca oamenii aceştia să se īntoarcă acasă. Dar ei s'au mīniat foarte tare pe Iuda, şi au plecat acasă cu mare furie.

11.         Amaţia s'a īmbărbătat, şi şi-a dus poporul īn Valea Sării, unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir.

 

12.         Şi fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inşi vii, pe cari i-au dus pe vīrful unei stīnci, de unde i-au prăvălit īn vale aşa īncīt toţi au fost zdrobiţi.

13.         Īnsă, oamenii din ceata căreia īi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el, au năvălit īn cetăţile lui Iuda, dela Samaria pīnă la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inşi, şi au luat multe prăzi.

 

Războiul cu Ioas.

 

14.         Cīnd s'a īntors Amaţia dela īnfrīngerea Edomiţilor, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir, şi i-a pus dumnezei pentru el; s'a īnchinat īnaintea lor, şi le-a adus tămīie.

 

15.         Atunci Domnul S'a aprins de mīnie īmpotriva lui Amaţia, şi a trimes la el pe un prooroc, care i-a zis: „Pentruce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, cīnd ei n'au putut să-şi izbăvească poporul din mīna ta?“

 

16.         Pe cīnd vorbea el, Amaţia i-a zis: „Oare te-am făcut sfetnic al īmpăratului? Pleacă! Pentruce vrei să fii lovit?“ Proorocul a plecat, zicīnd: „Ştiu acum că Dumnezeu a hotărīt să te nimicească, pentrucă ai făcut lucrul acesta şi n'ai ascultat sfatul meu.“

 

17.         Dupăce s'a sfătuit, Amaţia, īmpăratul lui Iuda, a trimes să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, īmpăratul lui Israel: „Vino, să ne vedem faţă īn faţă!“

 

18.         Şi Ioas, īmpăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amaţia, īmpăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban: „Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!“ Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat īn picioare spinul.

19.         Tu te gīndeşti că ai bătut pe Edomiţi, şi de aceea ţi se īnalţă inima ca să te mīndreşti. Acum stai mai bine acasă. Pentruce să stīrneşti un rău, care ţi-ar aduce peirea ta şi a lui Iuda?“

20.         Dar Amaţia nu l-a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărīse să-i dea īn mīnile vrăjmaşului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului.

 

21.         Şi Ioas, īmpăratul lui Israel, s'a suit: şi s'au văzut īn faţă, el şi Amaţia, īmpăratul lui Iuda, la Bet-Şemeşul lui Iuda.

22.         Iuda a fost bătut de Israel, şi fiecare a fugit īn cortul lui.

23.         Ioas, īmpăratul lui Israel, a luat la Bet-Şemeş pe Amaţia, īmpăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. L-a adus la Ierusalim, şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi īn zidul Ierusalimului, dela poarta lui Efraim pīnă la poarta unghiului.

 

24.         A luat tot aurul şi argintul, şi toate vasele, cari se aflau īn Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, şi vistieriile casei īmpăratului. A luat şi ostateci, şi s'a īntors la Samaria.

25.         Amaţia, fiul lui Ioas, īmpăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, īmpăratul lui Israel.

 

26.         Celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintīi şi cele de pe urmă, nu sīnt scrise oare īn cartea īmpăraţilor lui Iuda şi Israel?

27.         De cīnd s'a abătut Amaţia dela Domnul, s'a făcut īmpotriva lui o uneltire la Ierusalim, şi el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis şi l-au omorīt.

28.         L-au adus pe cai, şi l-au īngropat cu părinţii săi īn cetatea lui Iuda.

 

Domnia lui Ozia.

 

26

 

1.           Tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era īn vīrstă de şasesprezece ani, şi l-a pus īmpărat īn locul tatălui său Amaţia.

 

2.           Ozia a īntărit Elotul şi l-a adus iarăş supt stăpīnirea lui Iuda, dupăce a adormit īmpăratul cu părinţii săi.

3.           Ozia avea şasesprezece ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia, din Ierusalim.

4.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său Amaţia.

5.           A căutat pe Dumnezeu īn timpul vieţii lui Zaharia, care pricepea vedeniile lui Dumnezeu. Şi īn timpul cīnd a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propăşească.

 

6.           A pornit cu război īmpotriva Filistenilor. A dărīmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei, şi zidurile Asdodului, şi a zidit cetăţi īn ţinutul Asdodului, şi īntre Filisteni.

 

7.           Dumnezeu l-a ajutat īmpotriva Filistenilor, īmpotriva Arabilor cari locuiau la Gur-Baal, şi īmpotriva Maoniţilor.

 

8.           Amoniţii aduceau daruri lui Ozia, şi faima lui s'a īntins pănă la hotarele Egiptului, căci a ajuns foarte puternic.

 

9.           Ozia a zidit turnuri la Ierusalim pe poarta unghiului, pe poarta văii, şi pe unghiu, şi le-a īntărit.

 

10.         A zidit turnuri īn pustie, şi a săpat multe fīntīni, pentru că avea multe turme īn văi şi īn cīmpie, şi plugari şi vieri īn munţi şi la Carmel, căci īi plăcea lucrarea pămīntului.

11.         Ozia avea o oaste de ostaşi cari mergeau la război īn cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel şi dregătorul Maaseia, şi puse supt poruncile lui Hanania, una din căpeteniile īmpăratului.

12.         Tot numărul capilor caselor părinteşti, al vitejilor, era de două mii şase sute.

13.         Ei porunceau peste o oaste de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi, īn stare să ajute pe īmpărat īmpotriva vrăjmaşului.

14.         Ozia le-a dat pentru toată oştirea scuturi, suliţi, coifuri, platoşe, arcuri şi prăştii.

15.         A făcut la Ierusalim maşini iscodite de un meşter, cari aveau să fie aşezate pe turnuri şi pe unghiuri, ca să arunce săgeţi şi pietre mari. Faima lui s'a īntins pīnă departe, căci a fost ajutat īn chip minunat pīnă ce a ajuns foarte puternic.

 

Semeţia lui Ozia.

 

16.         Dar cīnd a ajuns puternic, inima i s'a īnălţat şi l-a dus la peire. A păcătuit īmpotriva Domnului, Dumnezeului său, intrīnd īn Templul Domnului ca să ardă tămīie pe altarul tămīierii.

 

17.         Preotul Azaria a intrat după el, cu optzeci de preoţi ai Domnului, oameni de inimă,

 

18.         cari s'au īmpotrivit īmpăratului Ozia, şi i-au zis: „N'ai drept, Ozia, să aduci tămīie Domnului! Dreptul acesta īl au preoţii, fiii lui Aaron, cari au fost sfinţiţi ca s'o aducă. Ieşi din sfīntul locaş, căci faci un păcat! Şi lucrul acesta nu-ţi va face cinste īnaintea Domnului Dumnezeu.“

 

19.         Ozia s'a mīniat. Īn mīnă avea o cădelniţă. Şi cum s'a mīniat pe preoţi, i-a izbucnit lepra pe frunte, īn faţa preoţilor, īn Casa Domnului, līngă altarul tămīierii.

 

20.         Marele preot Azaria şi toţi preoţii şi-au īndreptat privirile spre el, şi iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară, şi el īnsuş s'a grăbit să iasă, pentrucă Domnul īl lovise.

 

21.         Īmpăratul Ozia a fost lepros pīnă īn ziua morţii, şi a locuit īntr'o casă deosebită ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Şi fiul său Iotam era īn fruntea casei īmpăratului şi judeca poporul ţării.

 

22.         Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintīi şi cele de pe urmă, au fost scrise de Isaia, fiul lui Amoţ, proorocul.

 

23.         Ozia a adormit cu părinţii săi. Şi l-au īngropat cu părinţii săi īn ogorul de īnmormīntare al īmpăraţilor, căci ziceau: „Este lepros.“ Īn locul lui, a domnit fiul său Iotam.

 

 

Iotam, īmpăratul lui Iuda.

 

27

 

1.           Iotam avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ieruşa, fata lui Ţadoc.

 

2.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său Ozia. Numai că n'a intrat īn Templul Domnului. Totuş, poporul se strica mereu.

 

3.           Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului, şi a făcut multe clădiri pe zidurile depe deal.

4.           A zidit cetăţi īn muntele lui Iuda, şi cetăţui şi turnuri īn dumbrăvi.

5.           A fost īn război cu īmpăratul fiilor lui Amon, şi i-a biruit. Fiii lui Amon i-au dat īn anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grīu, şi zece mii de orz; şi i-au plătit tot atīt pe anul al doilea şi al treilea.

6.           Iotam a ajuns puternic, pentrucă şi-a urmat necurmat căile īnaintea Domnului, Dumnezeului său.

7.           Celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele lui, şi tot ce a făcut el, sīnt scrise īn cartea īmpăraţilor lui Israel şi Iuda.

8.           El avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim.

9.           Iotam a adormit cu părinţii săi, şi l-au īngropat īn cetatea lui David. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ahaz.

 

 

Ahaz, īmpăratul lui Iuda.

 

28

 

1.           Ahaz avea douăzeci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit şasesprezece ani la Ierusalim.

              El n'a făcut ce este bine īnaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David.

 

2.           A umblat īn căile īmpăraţilor lui Israel; şi a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali,

 

3.           a ars tămīie īn valea fiilor lui Hinom, şi a trecut pe fiii săi prin foc, după urīciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

4.           Aducea jertfe şi tămīie pe īnălţimi, pe dealuri şi supt orice copac verde.

5.           Domnul, Dumnezeul său, l-a dat īn mīnile īmpăratului Siriei. Sirienii l-au bătut şi i-au luat un mare număr de prinşi de război, pe cari i-au dus la Damasc. A fost dat şi īn mīnile īmpăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare īnfrīngere.

 

6.           Pecah, fiul lui Remalia, a ucis īntr'o singură zi īn Iuda o sută douăzeci de mii de oameni, toţi viteji, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

 

7.           Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul īmpăratului, pe Azricam, căpetenia casei īmpărăteşti, şi pe Elcana, care era al doilea după īmpărat.

8.           Copiii lui Israel au luat dintre fraţii lor două sute de mii de prinşi de război, femei, fii şi fiice, şi le-au luat multă pradă, pe care au adus-o la Samaria.

 

9.           Acolo era un prooroc al Domnului, numit Oded. El a ieşit īnaintea oştirii care se īntorcea la Samaria, şi le-a zis: „Īn mīnia Sa īmpotriva lui Iuda i-a dat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri īn mīnile voastre, şi voi i-aţi ucis cu o furie, care s'a ridicat pīnă la  ceruri.

 

10.         Şi credeţi acum că veţi face din copiii lui Iuda şi din Ierusalim robii şi roabele voastre? Dar voi nu sīnteţi vinovaţi īnaintea Domnului, Dumnezeului vostru?

 

11.         Ascultaţi-mă dar, şi daţi drumul acestor prinşi pe cari i-aţi luat dintre fraţii voştri; căci mīnia aprinsă a Domnului este peste voi!“

 

12.         Unii dintre capii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Ezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s'au ridicat īmpotriva celor ce se īntorceau dela oştire,

13.         şi le-au zis: „Să nu aduceţi aici pe aceşti prinşi de război. Căci, după ce că sīntem vinovaţi īnaintea Domnului, voi vreţi să mai şi adăugaţi la păcatele şi la greşelile noastre. Sīntem foarte vinovaţi, şi mīnia aprinsă a Domnului este peste Israel.“

14.         Ostaşii au lăsat pe prinşii de război şi prada īnaintea căpeteniilor şi īnaintea īntregei adunări.

15.         Şi oamenii numiţi pe nume pentru aceasta, s'au sculat şi au luat pe prinşii de război, au īmbrăcat cu prada pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi īncălţăminte, le-au dat să mănīnce şi să bea, i-au uns, au īncălecat pe măgari pe toţi cei osteniţi, şi i-au adus la Ierihon, cetatea finicilor , la fraţii lor. Apoi s'au īntors la Samaria.

 

 

Pedepsele asupra lui Ahaz.

 

16.         Pe vremea aceea, īmpăratul Ahaz a trimes să ceară ajutor dela īmpăraţii Asiriei.

 

17.         Edomiţii au venit iarăş, au bătut pe Iuda, şi le-au luat prinşi de război.

18.         Filistenii au năvălit īn cetăţile din cīmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui, şi s'au aşezat acolo.

 

19.         Căci Domnul a smerit pe Iuda, din pricina lui Ahaz, īmpăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frīu īn Iuda şi păcătuise īmpotriva Domnului.

 

20.         Tilgat Pilneser, īmpăratul Asiriei, a venit īmpotriva lui, s'a purtat cu el cum s'ar purta cu un vrăjmaş, şi nu l-a ajutat.

 

21.         Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa īmpăratului şi a mai marilor, ca să facă daruri īmpăratului Asiriei; dar nu i-a ajutat la nimic.

22.         Pe vremea aceea, chiar cīnd era la strīmtoare, a păcătuit şi mai mult īmpotriva Domnului, el, īmpăratul Ahaz.

23.         A adus jertfă dumnezeilor Damascului, cari-l bătuseră, şi a zis: „Fiindcă dumnezeii īmpăraţilor Siriei le vin īn ajutor, le voi aduce şi eu jertfe, ca să-mi ajute.“ Dar ei au fost prilejul căderii lui şi a īntregului Israel.

 

24.         Ahaz a strīns uneltele din Casa lui Dumnezeu, şi a făcut bucăţi uneltele din Casa lui Dumnezeu. A īnchis uşile Casei Domnului, şi-a făcut altare īn toate colţurile Ierusalimului.

 

25.         şi a ridicat īnălţimi īn fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămīie altor dumnezei. Şi a mīniat astfel pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi.

26.         Celelalte fapte ale lui şi toate căile lui, cele dintīi şi cele de pe urmă, sīnt scrise īn cartea īmpăraţilor lui Iuda şi Israel.

 

27.         Ahaz a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat īn cetatea Ierusalimului, căci nu l-au pus īn mormintele īmpăraţilor lui Israel. Şi īn locul lui, a domnit fiul său Ezechia.

 

Ezechia, īmpăratul lui Iuda.

 

29

 

1.           Ezechia a ajuns īmpărat la vīrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abia, fata lui Zaharia.

 

2.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului, īntocmai cum făcuse tatăl său David.

3.           Īn anul īntīi al domniei lui, īn luna īntīi, a deschis uşile Casei Domnului, şi le-a dres.

 

4.           A adus pe preoţi şi pe Leviţi, pe cari i-a strīns īn locul deschis dinspre răsărit,

5.           şi le-a zis: „Ascultaţi-mă, Leviţilor! Acum sfinţiţi-vă, sfinţiţi Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, şi scoateţi afară din sfīntul locaş ce este necurat.

 

6.           Căci părinţii noştri au păcătuit, au făcut ce este rău īnaintea Domnului, Dumnezeului nostru. L-au părăsit, şi-au abătut privirile dela cortul Domnului, şi i-au īntors spatele.

 

7.           Au īnchis chiar uşile pridvorului şi au strīns candelele, şi n'au adus Dumnezeului lui Israel nici tămīie, nici arderi de tot īn sfīntul locaş.

 

8.           De aceea mīnia Domnului a fost peste Iuda şi peste Ierusalim, şi i-a făcut de groază, de spaimă şi de bătaie de joc, cum vedeţi cu ochii voştri.

 

9.           Şi din pricina aceasta au căzut părinţii noştri ucişi de sabie, şi fiii noştri, fiicele noastre şi nevestele noastre sīnt īn robie.

 

10.         Am de gīnd dar să fac legămīnt cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentruca mīnia Lui aprinsă să se abată de la noi.

 

11.         Acum, fiilor, nu mai staţi nepăsători; căci voi aţi fost aleşi de Domnul ca să staţi īn slujbă īnaintea Lui, să fiţi slujitorii Lui, şi să-I aduceţi tămīie.

 

12.         Şi Leviţii s'au sculat: Mahat, fiul lui Amasai, Ioel, fiul lui Azaria, din fiii Chehatiţilor; şi din fiii Merariţilor: Chis, fiul lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; şi din Gherşoniţi: Ioah, fiul lui Zima, Eden, fiul lui Ioah;

13.         şi din fiii lui Eliţafan: Şimri şi Ieiel; şi din fiii lui Asaf: Zaharia şi Matania;

14.         şi din fiii lui Heman: Iehiel şi Şimei, şi din fiii lui Iedutun: Şemaia şi Uziel.

15.         Au adunat pe fraţii lor, şi, după ce s'au sfinţit, au venit să curăţească şi Casa Domnului, după porunca īmpăratului, şi după cuvintele Domnului.

 

16.         Preoţii au intrat īnlăuntrul Casei Domnului ca s'o curăţească; au scos toate necurăţiile pe cari le-au găsit īn Templul Domnului, şi le-au pus īn curtea Casei Domnului, unde le-au adunat Leviţii ca să le ducă afară īn pīrīul Chedron.

17.         Au īnceput aceste curăţiri īn ziua īntīi a lunii īntīi; īn a opta zi a lunii, au intrat īn pridvorul Domnului, şi opt zile au curăţit Casa Domnului; īn a şasesprezecea zi a lunii īntīi, isprăviseră.

18.         S'au dus apoi la īmpăratul Ezechia, şi au zis: „Am curăţit toată Casa Domnului, altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, şi masa pīnilor pentru punerea īnainte cu toate uneltele ei.

19.         Am adus iarăş īn bună stare şi am curăţit toate uneltele, pe cari le pīngărise īmpăratul Ahaz īn timpul domniei lui, cīnd cu fărădelegile lui: sīnt īnaintea altarului Domnului.“

 

 

Jertfele de ispăşire.

 

20.         Īmpăratul Ezechia s'a sculat disdedimineaţă, a strīns pe mai marii cetăţii şi s'a suit la Casa Domnului.

21.         Au adus şapte viţei, şapte berbeci, şapte miei, şi şapte ţapi, ca jertfă de ispăşire pentru īmpărăţie, pentru sfīntul locaş, şi pentru Iuda. Īmpăratul a poruncit preoţilor, fiii lui Aaron, să le aducă pe altarul Domnului.

 

22.         Preoţii au junghiat boii, şi au strīns sīngele, pe care l-au stropit pe altar; au junghiat berbecii, şi au stropit sīngele pe altar; au junghiat mieii, şi au stropit sīngele pe altar.

 

23.         Au adus apoi ţapii ispăşitori īnaintea īmpăratului şi īnaintea adunării, cari şi-au pus mīnile peste ei.

 

24.         Preoţii i-au junghiat, şi au turnat sīngele la piciorul altarului, ca ispăşire pentru păcatele īntregului Israel; căci pentru tot Israelul poruncise īmpăratul să se aducă arderea de tot şi jertfa de ispăşire.

 

25.         A pus pe Leviţi īn Casa Domnului cu chimvale, alăute şi arfe, după rīnduiala lui David, lui Gad , văzătorul īmpăratului, şi proorocului Natan; căci  astfel era porunca Domnului, dată prin proorocii Săi.

 

26.         Leviţii au luat loc cu instrumentele lui David, şi preoţii cu  trīmbiţele.

 

27.         Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; şi, īn clipa cīnd a īnceput arderea de tot, a īnceput şi cīntarea Domnului, īn sunetul trīmbiţelor şi instrumentelor lui David, īmpăratul lui Israel.

 

28.         Toată adunarea s'a īnchinat, au cīntat cīntarea, şi au sunat din trīmbiţe, pīnă s'a isprăvit arderea de tot.

29.         Şi cīnd au isprăvit de adus ardere de tot, īmpăratul şi toţi ceice erau cu el au īngenunchiat şi s'au īnchinat.

 

30.         Apoi īmpăratul Ezechia şi căpeteniile au zis Leviţilor să laude pe Domnul cu cuvintele lui David şi ale proorocului Asaf. L-au lăudat cu bucurie, şi s'au plecat şi s'au īnchinat.

31.         Ezechia a luat atunci cuvīntul, şi a zis: „Acum, dupăce v'aţi sfinţit īn slujba Domnului, apropiaţi-vă, aduceţi dobitoacele pentru jertfă, şi aduceţi jertfe de mulţămire la Casa Domnului. Şi adunarea a adus dobitoacele pentru jertfă, şi a adus jertfe de mulţămire; şi toţi cei pe cari-i īndemna inima au adus arderi de tot.

 

32.         Numărul arderilor de tot aduse de adunare a fost de şaptezeci de boi, o sută de berbeci, şi două sute de miei; toate aceste vite au fost jertfite ca ardere de tot Domnului.

33.         Şi au mai īnchinat Domnului şase sute de boi şi trei mii de oi.

34.         Dar preoţii erau īn număr mic, şi n'au putut să despoaie toate arderile de tot; i-au ajutat fraţii lor, Leviţii, pīnă s'a isprăvit lucrarea, şi pīnă s'au sfinţit şi ceilalţi preoţi; căci Leviţii s'au sfinţit mai de grabă decīt preoţii.

 

35.         De altfel erau foarte multe arderi de tot, cu grăsimile jertfelor de mulţămire, şi cu jertfele de băutură ale arderilor de tot.

              Astfel a fost aşezată din nou slujba Casei Domnului.

 

36.         Ezechia şi tot poporul s'au bucurat că Dumnezeu făcuse pe popor cu voie bună, căci lucrul s'a făcut pe neaşteptate.

 

Prăznuirea Paştelor.

 

30

 

1.           Ezechia a trimes soli īn tot Israelul şi Iuda, şi a scris scrisori şi lui Efraim şi lui Manase, ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paştele īn cinstea Domnului, Dumnezeul lui Israel.

2.           Īmpăratul, căpeteniile lui, şi toată adunarea ţinuseră sfat la Ierusalim, ca Paştele să fie prăznuite īn luna a doua;

 

3.           căci nu puteau fi prăznuite la vremea lor, pentrucă preoţii nu se sfinţiseră īn număr destul de mare şi poporul nu se adunase la Ierusalim.

 

4.           Lucrul avīnd īncuviinţarea īmpăratului şi a īntregei adunări,

5.           au hotărīt să dea de veste īn tot Israelul, dela Beer-Şeba pīnă la Dan, ca să vină la Ierusalim să prăznuiască Paştele īn cinstea Domnului, Dumnezeului lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră prăznuite după cum era scris.

6.           Alergătorii s'au dus cu scrisorile īmpăratului şi căpeteniilor lui īn tot Israelul şi Iuda. Şi, după porunca īmpăratului, au zis: „Copii ai lui Israel, īntoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi Israel, ca să Se īntoarcă şi El la voi, rămăşiţă scăpată din mīna īmpăraţilor Asiriei.

 

7.           Nu fiţi ca părinţii voştri şi ca fraţii voştri, cari au păcătuit īmpotriva Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi pe cari de aceea i-a dat pradă pustiirii, cum vedeţi.

 

8.           Nu vă īnţepeniţi grumazul, ca părinţii voştri; daţi mīna Domnului, veniţi la sfīntul Lui locaş, pe care l-a sfinţit pe vecie, şi slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, pentruca mīnia Lui aprinsă să se abată dela voi.

 

9.           Dacă vă īntoarceţi la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor găsi milă la ceice i-au luat robi, şi se vor īntoarce īn ţară. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este milostiv şi īndurător, şi nu-Şi va īntoarce Faţa dela voi, dacă vă īntoarceţi la El.“

 

10.         Alergătorii au mers astfel din cetate īn cetate prin ţara lui Efraim şi Manase, pīnă la Zabulon. Dar ei rīdeau şi īşi băteau joc de ei.

 

11.         Īnsă cīţiva oameni din Aşer, din Manase şi Zabulon, s'au smerit şi au venit la Ierusalim.

 

12.         Īn Iuda, deasemenea, mīna lui Dumnezeu a lucrat şi le-a dat o singură inimă ca să-i facă să īmplinească porunca īmpăratului şi a căpeteniilor, după cuvīntul Domnului.

 

13.         Un popor īn mare număr s'a adunat la Ierusalim să prăznuiască sărbătoarea azimilor īn luna a doua: a fost o adunare foarte mare.

14.         S'au sculat, şi au īndepărtat altarele pe cari se jertfea īn Ierusalim şi pe toate acelea pe cari se aducea tămīie, şi le-au aruncat īn pīrīul Chedron.

 

15.         Au jertfit apoi Paştele īn ziua a patrusprezecea a lunii a doua. Preoţii şi Leviţii, plini de ruşine, s'au sfinţit, şi au adus arderi de tot īn Casa Domnului.

 

16.         Ei şedeau īn locul lor obicinuit, după Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, şi preoţii stropeau sīngele, pe care-l luau din mīna Leviţilor.

17.         Fiindcă īn adunare erau mulţi inşi, cari nu se sfinţiseră, Leviţii au junghiat ei jertfele de Paşte pentru toţi cei ce nu erau curaţi, ca să le īnchine Domnului.

 

18.         Căci o mare parte din popor, mulţi din Efraim, Manase, Isahar şi Zabulon nu se curăţiseră, şi au  mīncat Paştele nu după cele scrise. Dar Ezechia s'a rugat pentru ei, zicīnd: „Domnul, care este bun, să ierte pe toţi

 

19.         cei ce şi-au pus inima să caute pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, măcar că n'au făcut sfīnta curăţire!“

 

20.         Domnul a ascultat pe Ezechia, şi a iertat poporul.

21.         Astfel copiii lui Israel, cari se aflau la Ierusalim, au prăznuit sărbătoarea azimilor, şapte zile, cu mare bucurie. Şi, īn fiecare zi, Leviţii şi preoţii lăudau pe Domnul cu instrumente cari răsunau īn cinstea Lui.

 

22.         Ezechia a vorbit inimii tuturor Leviţilor, cari arătau o mare pricepere pentru slujba Domnului. Şapte zile au mīncat dobitoacele jertfite, aducīnd jertfe de mulţămire, şi lăudīnd pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

 

23.         Toată adunarea a fost de părere să mai prăznuiască alte şapte zile. Şi au prăznuit cu bucurie īncă şapte zile.

 

24.         Căci Ezechia, īmpăratul lui Iuda, dăduse adunării o mie de viţei şi şapte mii de oi, iar căpeteniile i-au dat o mie de viţei şi zece mii de oi, şi mulţi preoţi se sfinţiseră.

 

25.         Şi s'a bucurat toată adunarea lui Iuda, şi preoţii şi Leviţii, şi tot poporul venit din Israel, şi străinii veniţi din ţara lui Israel sau aşezaţi īn Iuda.

 

26.         A fost mare veselie la Ierusalim. De pe vremea lui Solomon, fiul lui David, īmpăratul lui Israel, nu mai fusese la Ierusalim aşa ceva.

27.         Preoţii şi Leviţii s'au sculat şi au binecuvīntat poporul. Glasul lor a fost auzit, şi rugăciunea lor a ajuns pīnă la ceruri, pīnă la locuinţa sfīntă a Domnului.

 

 

Orīnduiri cu privire la slujbe.

 

31

 

1.           Cīnd s'au isprăvit toate acestea, toţi cei din Israel cari erau de faţă au plecat īn cetăţile lui Iuda, şi au sfărīmat stīlpii idoleşti, au tăiat Astarteele, şi au surpat de tot īnălţimile şi altarele din tot Iuda şi Beniamin şi din Efraim şi Manase. Apoi toţi copiii lui Israel s'au īntors īn cetăţile lor, fiecare la moşia lui.

 

2.           Ezechia a aşezat din nou cetele preoţilor şi Leviţilor, după şirul lor, fiecare după slujbele sale, preoţi şi Leviţi, pentru arderile de tot şi jertfele de mulţămire, pentru slujbă, pentru cīntări şi laude, la porţile taberii Domnului.

 

3.           Īmpăratul a dat o parte din averile lui pentru arderi de tot, pentru arderile de tot de dimineaţă şi de seară, şi pentru arderile de tot din zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, cum este scris īn legea Domnului.

 

4.           Şi a poruncit poporului, locuitorilor Ierusalimului, să dea preoţilor şi Leviţilor partea cuvenită lor, ca să ţină cu scumpătate legea Domnului.

 

5.           Cīnd a ieşit porunca aceasta, copiii lui Israel au dat din belşug cele dintīi roade de grīu, de must, de untdelemn, de miere, şi din toate roadele de pe cīmp; au adus din belşug şi zeciuiala din toate.

 

6.           Tot odată, copiii lui Israel şi Iuda, cari locuiau īn cetăţile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi şi oi, şi zeciuiala din lucrurile sfinte cari erau īnchinate Domnului, Dumnezeului lor, şi au făcut mai multe grămezi.

 

7.           Au īnceput să facă grămezile īn luna a treia, şi au isprăvit īn luna a şaptea.

8.           Ezechia şi căpeteniile au venit să vadă grămezile, şi au binecuvīntat pe Domnul şi pe poporul Său Israel.

9.           Şi Ezechia a īntrebat pe preoţi şi pe Leviţi de grămezile acestea.

10.         Atunci marele preot Azaria, din casa lui Ţadoc, i-a răspuns: „De cīnd au īnceput să se aducă darurile īn Casa Domnului, noi am mīncat, ne-am săturat, şi a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvīntat pe poporul Său. Şi iată ce mare grămadă a mai rămas!“

 

11.         Ezechia a dat poruncă să pregătească nişte cămări īn Casa Domnului; şi le-au pregătit.

12.         Au adus īn ele cu credincioşie darurile de mīncare, zeciuiala, şi lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, şi fratele său Şimei era al doilea după el.

 

13.         Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat şi Benaia erau īntrebuinţaţi supt cīrmuirea lui Conania şi a fratelui său Şimei, după porunca īmpăratului Ezechia şi a lui Azaria, căpetenia Casei lui Dumnezeu.

14.         Levitul Core, fiul lui Imna, uşier īn partea de răsărit, avea grijă de darurile de bună voie aduse lui Dumnezeu, ca să īmpartă ce era adus Domnului prin ridicare şi lucrurile prea sfinte.

15.         Īn cetăţile preoţeşti, Eden, Miniamin, Iosua, Şemaia, Amaria şi Şecania erau puşi supt cīrmuirea lui ca să īmpartă cu credincioşie fraţilor lor, mari şi mici, partea cuvenită lor, după cetele lor:

 

16.         celor de parte bărbătească īnscrişi dela vīrsta de trei ani īn sus; tuturor celor ce intrau zilnic īn Casa Domnului ca să-şi facă slujba după īnsărcinările şi după cetele lor;

17.         preoţilor īnscrişi după casele lor părinteşti, şi Leviţilor dela douăzeci de ani īn sus, după slujbele şi după cetele lor:

 

18.         la toată adunarea preoţilor şi Leviţilor īnscrişi cu toţi pruncii lor, cu nevestele lor, cu fiii şi fiicele lor, căci erau fără prihană īn īmpărţirea lucrurilor sfinte.

19.         Şi pentru fiii lui Aaron, preoţii, cari locuiau la ţară īn īmprejurimile cetăţilor lor, erau īn fiecare cetate oameni numiţi anume, ca să īmpartă părţile cuvenite tuturor celor de parte bărbătească din preoţi şi tuturor Leviţilor īnscrişi.

 

20.         Iată ce a făcut Ezechia īn tot Iuda. El a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat, īnaintea Domnului, Dumnezeului său.

 

21.         A lucrat cu toată inima, şi a izbutit īn tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege şi pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.

 

Năvălirea lui Sanherib, īmpăratul Asiriei.

 

32

 

1.           După aceste lucruri şi după aceste fapte de credincioşie, a venit Sanherib, īmpăratul Asiriei, care a pătruns īn Iuda, şi a īmpresurat cetăţile īntărite, cu gīnd să pună mīna pe ele.

 

2.           Ezechia, văzīnd că a venit Sanherib şi că are de gīnd să īnceapă lupta īmpotriva Ierusalimului,

3.           s'a sfătuit cu căpeteniile sale şi cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Şi ei au fost de părerea lui.

4.           S'au strīns o mulţime de oameni, şi au astupat toate izvoarele şi pīrīul care curge prin mijlocul ţinutului aceluia. „Pentruce“, ziceau ei, „să găsească īmpăraţii Asiriei, la venirea lor, ape din belşug?“

5.           Ezechia s'a īmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat şi l-a ridicat pīnă la turnuri. A mai zidit un alt zid īn afară, a īntărit Milo īn cetatea lui David, şi a pregătit o mulţime de arme şi de scuturi.

 

6.           A pus căpetenii de război peste popor, şi i-a adunat la el pe locul deschis dela poarta cetăţii. Vorbindu-le inimii, a zis:

7.           „Īntăriţi-vă şi īmbărbătaţi-vă. Nu vă temeţi şi nu vă spăimīntaţi īnaintea īmpăratul Asiriei şi īnaintea īntregei mulţimi care este cu el; căci cu noi sīnt mai mulţi decīt cu el.

 

8.           Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi.“ Poporul a avut īncredere īn cuvintele lui Ezechia, īmpăratul lui Iuda.

 

 

Trimeşii lui Sanherib.

 

9.           După aceea, Sanherib, īmpăratul Asiriei, a trimes pe slujitorii săi la Ierusalim, pe cīnd era īnaintea Lachisului cu toate puterile lui; i-a trimes la Ezechia, īmpăratul lui Iuda, şi la toţi cei din Iuda cari erau la Ierusalim, să le spună:

 

10.         „Aşa vorbeşte Sanherib, īmpăratul Asiriei: „Pe ce se bizue īncrederea voastră, de staţi īmpresuraţi la Ierusalim?

 

11.         Oare nu vă amăgeşte Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete, cīnd zice: „Domnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mīna īmpăratului Asiriei?“

 

12.         Oare nu Ezechia a īndepărtat īnălţimile şi altarele Domnului, şi a dat porunca aceasta lui Iuda şi Ierusalimului: „Să vă īnchinaţi numai unui altar, şi să aduceţi tămīie numai pe el?“

 

13.         Nu ştiţi ce am făcut noi, eu şi părinţii mei, tuturor popoarelor celorlalte ţări? Dumnezeii neamurilor acestor ţări au putut ei să le izbăvească ţările din mīna mea?

 

14.         Care dintre toţi dumnezeii acestor neamuri pe cari le-au nimicit părinţii mei, a putut să izbăvească pe poporul lui din mīna mea, pentruca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din mīna mea?

15.         Să nu vă amăgească Ezechia dar şi să nu vă īnşele astfel; nu vă īncredeţi īn el! Căci dumnezeul niciunui neam, niciunei īmpărăţii n'a putut să izbăvească pe poporul lui din mīna mea şi din mīna părinţilor mei: cu cīt mai puţin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mīna mea!“

 

16.         Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit şi alte lucruri īmpotriva Domnului Dumnezeu, şi īmpotriva robului Său Ezechia.

17.         Şi a trimes o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel īmpotriva Lui: „După cum dumnezeii neamurilor celorlalte ţări n'au putut să izbăvească pe poporul lor din mīna mea, tot aşa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din mīna mea.

 

18.         Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare īn limba evreiască, pentruca să arunce groaza şi spaima īn poporul din Ierusalim, care era pe zid, şi să poată pune astfel stăpīnire pe cetate.

 

19.         Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pămīntului, cari sīnt lucrarea mīnilor omeneşti.

 

 

Nimicirea lui Sanherib.

 

20.         Īmpăratul Ezechia şi proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au īnceput să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer.

 

21.         Atunci Domnul a trimes un īnger care a nimicit īn tabăra īmpăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi īmpăratul s'a īntors ruşinat īn ţara lui. A intrat īn casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia.

 

22.         Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mīna lui Sanherib, īmpăratul Asiriei, şi din mīna tuturor, şi i-a ocrotit īmpotriva celor ce-i īmpresurau.

23.         Mulţi au adus Domnului daruri īn Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, īmpăratul lui Iuda, care de atunci s'a īnălţat  īn ochii tuturor popoarelor.

 

 

Boala şi moartea lui Ezechia.

 

24.         Īn vremea aceea, Ezechia a fost bolnav de moarte. El a făcut o rugăciune Domnului. Domnul i-a vorbit, şi i-a dat un semn.

 

25.         Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit-o, căci i s'a īngīmfat inima. Mīnia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim.

 

26.         Atunci Ezechia s'a smerit din mīndria lui, īmpreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mīnia Domnului n'a venit peste ei īn timpul vieţii lui Ezechia.

 

27.         Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi-a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile cari se pot dori;

28.         hambare pentru roadele de grīu, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite, şi staule pentru oi.

29.         Şi-a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu īi dăduse multe avuţii.

 

30.         Tot Ezechia a astupat şi gura de sus a apelor Ghihon, şi le-a adus īn jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit īn toate lucrările lui.

 

31.         Īnsă, cīnd au trimes căpeteniile Babilonului soli la el să īntrebe de minunea care avusese loc īn ţară, Dumnezeu l-a părăsit ca să-l īncerce, pentruca să cunoască tot ce era īn inima lui.

 

32.         Celelalte fapte ale lui Ezechia, şi faptele lui evlavioase, sīnt scrise īn vedenia proorocului Isaia, fiul lui Amoţ, īn cartea īmpăraţilor lui Iuda şi Israel.

 

33.         Ezechia a adormit cu părinţii săi, şi l-au īngropat īn cel mai bun loc al mormintelor fiilor lui David. Tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului i-au dat cinste la moarte. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Manase.

 

 

Manase, īmpăratul lui Iuda.

 

33

 

1.           Manase avea doisprezece ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim.

 

2.           El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, după urīciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

 

3.           A zidit iarăş īnălţimile pe cari le dărīmase tatăl său Ezechia. A ridicat altare Baalilor, a făcut idoli Astarteei, şi s'a īnchinat īnaintea īntregei oştiri a cerurilor şi i-a slujit.

 

4.           A zidit altare īn Casa Domnului, măcar că Domnul zisese: „Īn Ierusalim va fi Numele Meu pe vecie.“

 

5.           A zidit altare īntregei oştiri a cerurilor, īn cele două curţi ale Casei Domnului.

 

6.           Şi-a trecut fiii prin foc īn valea fiilor lui Hinom; umbla cu descīntece şi vrăjitorii, şi ţinea la el oameni cari chemau duhurile şi cari-i spuneau viitorul. A făcut din ce īn ce mai mult ce este rău īnaintea Domnului, ca să-L mīnie.

 

7.           A pus chipul cioplit al idolului pe care-l făcuse, īn Casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu spusese lui David şi fiului său Solomon: „Īn casa aceasta, şi īn Ierusalim, pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israel Īmi voi pune Numele pe vecie.

 

8.           Nu voi mai strămuta pe Israel din ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, numai să caute să īmplinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, īnvăţăturile şi poruncile date prin Moise.“

 

9.           Dar Manase a fost pricina că Iuda şi locuitorii Ierusalimului s'au rătăcit şi au făcut rău mai mult decīt neamurile pe cari le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

10.         Domnul a vorbit lui Manase şi poporului său, dar ei n'au vrut să asculte.

11.         Atunci Domnul a trimes īmpotriva lor pe căpeteniile oştirii īmpăratului Asiriei, cari au prins pe Manase şi l-au pus īn lanţuri. L-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon.

 

12.         Cīnd a fost la strīmtoare, s'a rugat Domnului, Dumnezeului lui, şi s'a smerit adīnc īnaintea Dumnezeului părinţilor săi.

 

13.         I-a făcut rugăciuni; şi Domnul, lăsīndu-Se īnduplecat, i-a ascultat cererile, şi l-a adus īnapoi la Ierusalim īn īmpărăţia lui. Şi Manase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu.

 

14.         După aceea, a zidit afară din cetatea lui David, la apus, spre Ghihon īn vale, un zid care se īntindea pīnă la poarta peştilor şi cu care a īnconjurat dealul, şi l-a făcut foarte īnalt. A pus şi căpetenii de război īn toate cetăţile īntărite ale lui Iuda.

 

15.         A īnlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini şi idolul Astarteei, a dărīmat toate altarele pe cari le zidise pe muntele Casei Domnului şi la Ierusalim, şi le-a aruncat afară din cetate.

 

16.         A aşezat din nou altarul Domnului, a adus pe el jertfe de mulţămire şi de laudă, şi a poruncit lui Iuda să slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel.

 

17.         Poporul jertfea tot pe īnălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său.

 

18.         Celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul lui, şi cuvintele proorocilor, cari i-au vorbit īn Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel, sīnt scrise īn faptele īmpăraţilor lui Israel.

 

19.         Rugăciunea lui şi felul īn care l-a ascultat Dumnezeu, păcatele şi nelegiuirile lui, locurile unde a zidit īnălţimi şi a īnălţat idoli Astarteei şi chipuri cioplite, īnainte de a se smeri, sīnt scrise īn cartea lui Hozai.

20.         Manase a adormit cu părinţii săi, şi a fost īngropat īn casa lui. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Amon.

 

 

Amon, īmpăratul lui Iuda.

 

21.         Amon avea douăzeci şi doi de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit doi ani la Ierusalim.

 

22.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, cum făcuse tatăl său Manase. A adus jertfe tuturor chipurilor cioplite pe cari le făcuse tatăl său Manase, şi le-a slujit.

23.         Şi nu s'a smerit īnaintea Domnului, cum se smerise tatăl său Manase, căci Amon s'a făcut din ce īn ce mai vinovat.

 

24.         Slujitorii lui au uneltit īmpotriva lui, şi l-au omorīt īn casa lui.

 

25.         Dar poporul ţării a ucis pe toţi cei ce uneltiseră īmpotriva īmpăratului Amon. Şi, īn locul lui, poporul ţării a pus īmpărat pe fiul său Iosia.

 

Iosia, īmpăratul lui Iuda.

 

34

 

1.           Iosia avea opt ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim.

 

2.           El a făcut ce este bine īnaintea Domnului şi a umblat īn căile tatălui său David: nu s'a abătut dela ele nici la dreapta nici la stīnga.

3.           Īn al optulea an al domniei lui, pe cīnd era īncă tīnăr, a īnceput să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Şi īn doisprezecelea an, a īnceput să curăţească Iuda şi Ierusalimul de īnălţimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite şi de chipuri turnate.

 

4.           Au dărīmat īnaintea lui altarele Baalilor, şi au tăiat stīlpii īnchinaţi soarelui, cari erau deasupra lor; a sfărīmat idolii Astarteei, chipurile cioplite şi chipurile turnate, le-a făcut praf, a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe,

 

5.           şi a ars oasele preoţilor pe altarele lor. Astfel a curăţit Iuda şi Ierusalimul.

 

6.           Īn cetăţile lui Manase, lui Efraim, lui Simeon, şi chiar lui Neftali, pretutindeni, īn mijlocul dărīmăturilor lor,

7.           a dărīmat altarele, a făcut bucăţi idolii Astarteei şi chipurile cioplite, le-a făcut praf, şi a tăiat toţi stīlpii īnchinaţi soarelui īn toată ţara lui Israel. Apoi s'a īntors la Ierusalim.

 

8.           Īn al optsprezecelea an al domniei lui, dupăce a curăţit ţara şi casa, a trimes pe Şafan, fiul lui Aţalia, pe Maaseia, căpetenia cetăţii şi pe Ioah, fiul lui Ioahaz, arhivarul, să dreagă casa Domnului, Dumnezeului său.

 

9.           S'au dus la marele preot Hilchia, şi au dat argintul adus īn Casa lui Dumnezeu, pe care-l strīnseseră Leviţii păzitori ai pragului, dela Manase şi Efraim, şi dela toată cealaltă parte a lui Israel, şi dela tot Iuda şi Beniamin şi dela locuitorii Ierusalimului.

 

10.         L-au dat īn mīnile meşterilor īnsărcinaţi cu facerea lucrării īn Casa Domnului. Aceştia l-au dat lucrătorilor cari munceau la dregerea Casei Domnului,

11.         iar ei l-au dat tīmplarilor şi zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite şi lemne pentru grinzi şi pentru căptuşitul clădirilor pe cari le stricaseră īmpăraţii lui Iuda.

12.         Oamenii aceştia au lucrat cinstit īn lucrul lor. Erau puşi supt privegherea lui Iahat şi Obadia, Leviţi din fiii lui Merari, şi a lui Zaharia şi Meşulam, din fiii Chehatiţilor. Toţi aceia dintre Leviţi, cari ştiau să cīnte bine,

13.         vegheau asupra lucrărilor şi cīrmuiau pe toţi lucrătorii cari aveau de făcut felurite lucrări. Mai erau şi alţi Leviţi, logofeţi, dregători şi uşieri.

 

 

Găsirea cărţii Legii.

 

14.         Īn clipa cīnd au scos argintul care fusese adus īn Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise.

 

15.         Atunci Hilchia a luat cuvīntul şi a zis logofătului Şafan: „Am găsit cartea Legii īn Casa Domnului.“ Şi Hilchia a dat lui Şafan cartea.

16.         Şafan a adus īmpăratului cartea. Şi cīnd a dat socoteală īmpăratului, a zis: „Slujitorii tăi au făcut tot ce li s'a poruncit.

17.         Au strīns argintul care se afla īn Casa Domnului, şi l-au dat īn mīnile priveghetorilor şi lucrătorilor.“

18.         Logofătul Şafan a mai spus īmpăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.“ Şi Şafan a citit-o īnaintea īmpăratului.

19.         Cīnd a auzit īmpăratul cuvintele Legii, şi-a sfīşiat hainele.

20.         Şi īmpăratul a dat următoarea poruncă lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Abdon, fiul lui Mica, lui Şafan, logofătul, şi lui Asaia, slujitorul īmpăratului:

21.         „Duceţi-vă şi īntrebaţi pe Domnul pentru mine şi pentru rămăşiţa lui Israel şi Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s'a găsit. Căci mare mīnie s'a vărsat peste noi din partea Domnului, pentrucă părinţii noştri n'au ţinut cuvīntul Domnului, şi n'au īmplinit tot ce este scris īn cartea aceasta.

22.         Hilchia şi cei trimişi de īmpărat s'au dus la proorociţa Hulda, nevasta lui Şalum, fiul lui Tochehat, fiul lui Hasra, străjerul veşmintelor. Ea locuia la Ierusalim, īn cealaltă mahala a cetăţii. Dupăce au spus ce aveau de spus,

 

23.         ea le-a răspuns: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Spuneţi omului care v'a trimes la mine:

24.         „Aşa vorbeşte Domnul: „Iată, voi trimete nenorociri peste locul acesta şi peste locuitorii lui, şi anume toate blestemele scrise īn cartea care s'a citit īnaintea īmpăratului lui Iuda.

25.         Pentrucă M'au părăsit şi au adus tămīie altor dumnezei, mīniindu-Mă prin toate lucrările mīnilor lor, mīnia Mea s'a vărsat asupra acestui loc, şi nu se va stinge.“

26.         Dar să spuneţi īmpăratului lui Iuda care v'a trimes să īntrebaţi pe Domnul: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe cari le-ai auzit:

27.         „Pentrucă ţi s'a īnduioşat inima, pentrucă te-ai smerit īnaintea lui Dumnezeu, cīnd ai auzit cuvintele rostite de El īmpotriva acestui loc şi īmpotriva locuitorilor lui, pentrucă te-ai smerit īnaintea Mea, pentrucă ţi-ai sfīşiat hainele şi ai plīns īnaintea Mea, şi Eu, am auzit, - zice Domnul. -

28.         Iată, te voi strīnge līngă părinţii tăi, vei fi adăugat īn pace īn mormīntul tău şi nu vei vedea cu ochii tăi toate nenorocirile pe cari le voi trimete peste locul acesta şi peste locuitorii lui.“ Ei au adus īmpăratului răspunsul acesta.

 

Inoirea legămīntului.

 

29.         Īmpăratul a strīns pe toţi bătrīnii din Iuda şi din Ierusalim.

 

30.         Apoi s'a suit la Casa Domnului, cu toţi oamenii lui Iuda şi cu locuitorii Ierusalimului, cu preoţii şi Leviţii, şi cu tot poporul, dela cel mai mare pīnă la cel mai mic. A citit īnaintea lor toate cuvintele cărţii legămīntului, care se găsise īn casa Domnului.

31.         Īmpăratul stătea pe scaunul lui īmpărătesc, şi a īncheiat legămīnt īnaintea Domnului, īndatorindu-se să urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile Lui, īnvăţăturile Lui, şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, şi să īmplinească cuvintele legămīntului, scrise īn cartea aceasta.

 

32.         Şi a făcut să intre īn legămīnt toţi cei ce se aflau la Ierusalim şi īn Beniamin. Şi locuitorii Ierusalimului au lucrat după legămīntul lui Dumnezeu, legămīntul Dumnezeului părinţilor lor.

33.         Iosia a īndepărtat toate urīciunile din toate ţările copiilor lui Israel, şi a făcut ca toţi cei ce se aflau īn Israel să slujească Domnului, Dumnezeului lor. Īn tot timpul vieţii lui, nu s'au abătut dela Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

 

 

Prăznuirea Paştelor.

 

35

 

1.           Iosia a prăznuit Paştele īn cinstea Domnului la Ierusalim, şi au jertfit Paştele īn a patrusprezecea zi a lunii īntīi.

 

2.           A pus pe preoţi īn slujbele lor, şi i-a īmbărbătat la slujba Casei Domnului.

 

3.           A zis Leviţilor, cari īnvăţau pe tot Israelul şi cari erau īnchinaţi Domnului: „Puneţi chivotul sfīnt īn casa pe care a zidit-o Solomon, fiul lui David, īmpăratul lui Israel. N'aveţi să-l mai purtaţi pe umeri. Slujiţi acum Domnului, Dumnezeului vostru, şi poporului Său, Israel.

 

4.           Pregătiţi-vă, după casele voastre părinteşti, după cetele voastre, cum au rīnduit prin scris David, īmpăratul lui Israel, şi fiul său Solomon.

 

5.           Luaţi-vă locurile īn sfīntul locaş, după feluritele case părinteşti ale fraţilor voştri, fiii poporului, şi după īnşiruirea caselor părinteşti ale Leviţilor.

 

6.           Jertfiţi Paştele, sfinţiţi-vă, şi pregătiţi-le pentru fraţii voştri, īntocmai după cuvīntul Domnului, rostit prin Moise.“

 

7.           Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei şi capre īn număr de treizeci de mii, toţi pentru Paşte, şi trei mii de boi. Aceştia au fost luaţi din averile īmpăratului.

 

8.           Căpeteniile lui au făcut de bună voie un dar poporului, preoţilor şi Leviţilor. Hilchia, Zaharia şi Iehiel, mai marii Casei lui Dumnezeu, au dat preoţilor, pentru Paşte, două mii şase sute de miei şi trei sute de boi.

9.           Conania, Şemaia şi Netaneel, fraţii săi, Haşabia, Ieiel şi Iozabad, capii Leviţilor, au dat Leviţilor, pentru Paşte, cinci mii de miei şi cinci sute de boi.

10.         Astfel s'a īntocmit slujba, şi preoţii şi Leviţii şi-au luat locul, după cetele lor, după porunca īmpăratului.

 

11.         Au jertfit Paştele. Preoţii au stropit sīngele pe care-l luau din mīna Leviţilor, şi Leviţii au jupuit vitele de piele.

 

12.         Au pus deoparte arderile de tot, ca să le dea cetelor caselor părinteşti ale oamenilor din popor, ca să le aducă Domnului,cum este scris īn cartea lui Moise. Tot aşa au făcut şi cu boii.

 

13.         Au fiert Paştele la foc, după orīnduială, şi au fiert lucrurile sfinte īn cazane, căldări şi tigăi. Şi le-au īmpărţit īn grabă la tot poporul.

 

14.         Apoi au pregătit ce era pentru ei şi pentru preoţi, căci preoţii, fiii lui Aaron, au avut treabă pīnă noaptea cu aducerea arderilor de tot şi a grăsimilor. De aceia au pregătit Leviţii pentru ei şi pentru preoţi, fiii lui Aaron.

15.         Cīntăreţii, fiii lui Asaf, stăteau la locul lor, după rīnduiala lui David, lui Asaf, lui Heman, şi lui Iedutun, văzătorul īmpăratului. Uşierii deasemenea erau la fiecare uşă. N'au avut nevoie să se abată dela slujba lor, căci fraţii lor Leviţii au pregătit ce era pentru ei.

 

16.         Astfel a fost īntocmită īn ziua aceea toată slujba Domnului, ca să prăznuiască Paştele şi să aducă arderile de tot pe altarul Domnului, după porunca īmpăratului Iosia.

17.         Copiii lui Israel, cari se aflau acolo, au prăznuit Paştele īn acelaş timp şi sărbătoarea azimilor şapte zile.

 

18.         Nicio sărbătoare a Paştelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta īn Israel din zilele proorocului Samuel. Şi niciunul din īmpăraţii lui Israel nu mai prăznuise Paşte ca cele pe cari le-au prăznuit Iosia, preoţii şi Leviţii, tot Iuda şi Israelul cari se aflau acolo, şi locuitorii Ierusalimului.

 

19.         Īn al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paştele acestea.

 

Iosia ucis.

 

20.         După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, īmpăratul Egiptului, s'a suit să lupte īmpotriva Carchemişului pe Eufrat. Iosia i-a ieşit īnainte.

 

21.         Şi Neco i-a trimes soli să-i spună: „Ce am eu cu tine, īmpăratul lui Iuda? Nu īmpotriva ta vin astăzi; ci īmpotriva unei case cu care sīnt īn război. Şi Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te īmpotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te nimicească.“

22.         Dar Iosia nu s'a īntors dela el, ci şi-a schimbat hainele, ca să lupte īmpotriva lui, fără să asculte cuvintele lui Neco, cari veneau din gura lui Dumnezeu. A īnaintat la luptă īn valea Meghido.

 

23.         Arcaşii au tras asupra īmpăratului Iosia, şi īmpăratul a zis slujitorilor săi: „Luaţi-mă, căci sīnt greu rănit.“

24.         Slujitorii l-au luat din car, l-au pus īntr'un alt car al lui, şi l-au adus la Ierusalim. A murit, şi a fost īngropat īn mormīntul părinţilor săi.

              Tot Iuda şi Ierusalimul au plīns pe Iosia.

 

25.         Ieremia a făcut un cīntec de jale pentru Iosia. Toţi cīntăreţii şi toate cīntăreţele au vorbit de Iosia īn cīntecele lor de jale pīnă īn ziua de azi, şi au ajuns o datină īn Israel. Cīntările acestea sīnt scrise īn „Cīntecele de jale.“

 

26.         Celelalte fapte ale lui Iosia, şi faptele lui evlavioase, făcute aşa cum porunceşte Legea Domnului,

27.         cele dintīi şi cele de pe urmă fapte ale lui, sīnt scrise īn cartea īmpăraţilor lui Israel şi Iuda.

 

Domnia lui Ioahaz.

 

36

 

1.           Poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, şi l-a pus īmpărat īn locul tatălui său la Ierusalim.

 

2.           Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim.

3.           Īmpăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie īn Ierusalim, şi a pus peste ţară un bir de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

4.           Īmpăratul Egiptului a pus īmpărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, şi i-a schimbat numele īn Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, şi l-a dus īn Egipt.

 

Ioiachim.

 

5.           Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim.

              El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, Dumnezeului său.

 

6.           Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului, s'a suit īmpotriva lui, şi l-a legat cu lanţuri de aramă ca să-l ducă la Babilon.

 

7.           Nebucadneţar a dus la Babilon unelte din Casa Domnului, şi le-a pus īn casa lui īn Babilon.

 

8.           Celelalte fapte ale lui Ioiachim, urīciunile pe cari le-a săvīrşit, şi răul ce se afla īn el, sīnt scrise īn cartea īmpăraţilor lui Israel şi Iuda. Şi, īn locul lui, a domnit fiul său Ioiachin.

 

Ioiachin.

 

9.           Ioiachin avea opt1 ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit trei luni şi zece zile la Ierusalim.

              El a făcut ce este rău īnaintea Domnului.

 

10.         Īn anul următor, īmpăratul Nebucadneţar l-a dus la Babilon īmpreună cu uneltele scumpe ale Casei Domnului. Şi a pus īmpărat peste Iuda şi peste Ierusalim pe Zedechia , fratele lui Ioiachin.

 

 

Zedechia.

 

11.         Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cīnd a ajuns īmpărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim.

 

12.         El a făcut ce este rău īnaintea Domnului, Dumnezeului său; şi nu s'a smerit īnaintea proorocului Ieremia, care-i vorbea din partea Domnului.

13.         S'a răsculat chiar īmpotriva īmpăratului Nebucadneţar, care-l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu. Şi-a īnţepenit grumazul şi şi-a īnvīrtoşat inima, pīnă acolo īncīt nu s'a īntors la Domnul, Dumnezeul lui Israel.

 

14.         Toate căpeteniile preoţilor şi poporul au īnmulţit şi ei fărădelegile, după toate urīciunile neamurilor; şi au pīngărit Casa Domnului, pe care o sfinţise El īn Ierusalim.

15.         Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din vreme trimişilor Săi īnsărcinarea să-i īnştiinţeze, căci voia să cruţe pe poporul Său şi locaşul Său.

 

16.         Dar ei şi-au bătut joc de trimeşii lui Dumnezeu, I-au nesocotit cuvintele, şi au rīs de proorocii Lui, pīnă cīnd mīnia  Domnului īmpotriva poporului Său a ajuns fără leac.

 

17.         Atunci Domnul a făcut să se suie īmpotriva lor īmpăratul Haldeilor, şi a ucis cu sabia pe tinerii lor īn casa locaşului lor celui sfīnt. N'a cruţat nici pe tīnăr, nici pe tīnără, nici pe bătrīn, nici pe omul gīrbov supt povara perilor albi, ci a dat totul īn mīna lui.

 

18.         Nebucadneţar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari şi mici, vistieriile Casei Domnului, şi vistieriile īmpăratului şi ale căpeteniilor lui.

 

19.         Au ars Casa lui Dumnezeu, au dărīmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui şi au nimicit toate lucrurile scumpe.

 

20.         Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadneţar i-a dus prinşi la Babilon. Ei i-au fost supuşi, lui şi fiilor lui, pīnă la stăpīnirea īmpărăţiei Perşilor,

 

21.         ca să se īmplinească cuvīntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia; pīnăce ţara şi-a ţinut Sabatele ei şi s'a odihnit tot timpul cīt a fost pustiită, pīnă la īmplinirea celor şaptezeci de ani.

 

 

Porunca lui Cir.

 

22.         Īn cel dintīi an al lui Cir, īmpăratul Perşilor, ca să se īmplinească cuvīntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir , īmpăratul Perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris această vestire īn toată īmpărăţia lui:

 

23.         „Aşa vorbeşte Cir, īmpăratul Perşilor: „Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate īmpărăţiile pămīntului, şi mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim īn Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el, şi să plece!“