[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

ESTERA

 

(Psalmul 7.15-17;37.34;124. 2 Petru 2.9.)

 

Ospăţul lui Ahaşveroş.

 

1

 

1.           Era pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pīnă īn Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

 

2.           Īmpăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui īmpărătesc la Susa, īn capitală.

 

3.           Īn al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strīns īnaintea lui.

 

4.           El le-a arătat bogăţia strălucită a īmpărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, īn multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

5.           După ce au trecut aceste zile, īmpăratul a dat īntregului popor care se afla īn capitala Susa, dela cel mai mare pīnă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, īn curtea grădinii casei īmpărăteşti.

6.           Covoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stīlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

 

7.           Iar de băut turnau īn vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin īmpărătesc, mulţămită dărniciei īmpăratului.

8.           Dar nimeni nu era silit să bea, căci īmpăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

9.           Īmpărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, īn casa īmpărătească a īmpăratului Ahaşveroş.

 

Neascultarea īmpărătesei Vasti.

 

10.         A şaptea zi, pe cīnd inima īmpăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau īnaintea īmpăratului Ahaşveroş,

 

11.         să aducă īn faţa lui pe īmpărăteasa Vasti, cu cununa īmpărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

12.         Dar īmpărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cīnd a primit prin fameni porunca īmpăratului. Şi īmpăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mīnie.

13.         Atunci īmpăratul a vorbit cu īnţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile īmpăratului: īnaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

 

14.         Avea līngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa īmpăratului şi cari aveau locul īntīi īn īmpărăţie.

 

15.         „Ce trebuie“, a zis el, „să se facă īmpărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a īmplinit ce i-a poruncit īmpăratul Ahaşveroş prin fameni?“

16.         Memucan a răspuns īnaintea īmpăratului şi domnitorilor: „Nu numai faţă de īmpărat s'a purtat rău īmpărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sīnt īn toate ţinuturile īmpăratului Ahaşveroş.

17.         Căci fapta īmpărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice: «#Īmpăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă īnainte īmpărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.»

 

18.         Şi īn ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta īmpărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor īmpăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mīnie.

19.         Dacă īmpăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie īn legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă īmpărătească, după care Vasti să nu se mai arate īnaintea īmpăratului Ahaşveroş. Iar īmpăratul să dea vrednicia de īmpărăteasă alteia, mai bună decīt ea.

20.         Porunca īmpăratului se va vesti astfel īn toată īmpărăţia lui, - căci este mare - şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pīnă la mic.“

 

21.         Părerea aceasta a fost primită de īmpărat şi de domnitori, şi īmpăratul a lucrat după cuvīntul lui Memucan.

22.         A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din īmpărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpīn īn casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

 

 

Estera  īmpărăteasă.

 

2

 

1.           După aceste lucruri, cīnd s'a potolit mīnia īmpăratului Ahaşveroş, s'a gīndit la Vasti, la ce făcuse ea, şi la hotărīrea luată cu privire la ea.

 

2.           Atunci cei ce slujeau īmpăratului au zis: „Să se caute pentru īmpărat nişte fete, fecioare şi frumoase.

3.           Īmpăratul să pună īn toate ţinuturile din īmpărăţia lui dregători īnsărcinaţi să strīngă pe toate fetele, fecioare şi frumoase, īn capitala Susa, īn casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul īmpăratului şi păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit.

4.           Şi fata care-i va plăcea īmpăratului, să fie īmpărăteasă īn locul Vastii.“ Părerea aceasta a fost primită de īmpărat, şi aşa a făcut.

5.           Īn capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin,

6.           care fusese luat din Ierusalim printre robii strămutaţi īmpreună cu Ieconia, īmpăratul lui Iuda, de Nebucadneţar, īmpăratul Babilonului.

 

7.           El creştea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n'avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. După moartea tatălui şi a mamei sale, Mardoheu o luase de suflet.

 

8.           Cīnd s'a auzit porunca īmpăratului şi hotărīrea lui, au fost strīnse un mare număr de fete īn capitala Susa, supt privegherea lui Hegai. Odată cu ele a fost luată şi Estera şi adusă īn casa īmpăratului, subt privegherea lui Hegai, păzitorul femeilor.

 

9.           Fata i-a plăcut, şi a căpătat trecere īnaintea lui. El s'a grăbit să-i dea cele de trebuinţă pentru găteală şi hrană, i-a dat şapte slujnice alese din casa īmpăratului, şi a pus-o īmpreună cu slujnicile ei īn cea mai bună īncăpere din casa femeilor.

 

10.         Estera nu şi-a făcut cunoscut nici poporul, nici naşterea, căci Mardoheu o oprise să vorbească despre aceste lucruri.

 

11.         Şi īn fiecare zi Mardoheu se ducea şi venea īnaintea curţii casei femeilor, ca să afle cum īi merge Esterei şi ce se face cu ea.

12.         Fiecare fată se ducea la rīndul ei la īmpăratul Ahaşveroş, după ce timp de douăsprezece luni īmplinea ce era poruncit femeilor. Īn timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungīndu-se şase luni cu untdelemn de mirt, şi şase luni cu miresme de mirozne femeieşti.

13.         Aşa se ducea fiecare fată la īmpărat. Şi, cīnd trecea din casa femeilor īn casa īmpăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia.

14.         Se ducea seara; şi a doua zi dimineaţa trecea īn a doua casă a femeilor, supt privegherea lui Şaaşgaz, famenul īmpăratului şi păzitorul ţiitoarelor īmpăratului. Nu se mai īntorcea la īmpărat, decīt cīnd ar fi dorit īmpăratul şi ar fi chemat-o pe nume.

15.         Cīnd i-a venit rīndul să se ducă la īmpărat, Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o īnfiase, n'a cerut decīt ce a fost rīnduit de Hegai, famenul īmpăratului şi păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere īnaintea tuturor celor ce o vedeau.

 

16.         Estera a fost dusă la īmpăratul Ahaşveroş, īn casa īmpărătească, īn luna zecea, adică luna Tebet, īn al şaptelea an al domniei lui.

17.         Īmpăratul a iubit pe Estera mai mult decīt pe toate celelalte femei, şi ea a căpătat trecere şi iubire īnaintea lui mai mult decīt toate celelalte fete. I-a pus cununa īmpărătească pe cap, şi a făcut-o īmpărăteasă īn locul Vastii.

18.         Īmpăratul a dat un mare ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor lui, un ospăţ īn cinstea Esterei. Cu prilejul acesta a uşurat sarcinile ţinuturilor, şi a īmpărţit daruri cu o dărnicie īmpărătească.

 

 

Mardoheu descopere o uneltire īmpotriva īmpăratului.

 

19.         A doua oară, cīnd s'au strīns fetele, Mardoheu şedea la poarta īmpăratuluui.

 

20.         Estera nu-şi spusese nici naşterea nici poporul, căci o oprise Mardoheu. Şi ea urma acum poruncile lui Mardoheu cu tot atīta scumpătate ca atunci cīnd o creştea el.

 

21.         Īn acelaş timp, pe cīnd Mardoheu stătea la poarta īmpăratului, Bigtan şi Tereş, doi fameni ai īmpăratului, păzitorii pragului, s'au lăsat biruiţi de o supărare şi au vrut să īntindă mīna īmpotriva īmpăratului Ahaşveroş.

22.         Mardoheu a avut cunoştinţă de lucrul acesta, şi a dat de ştire īmpărătesei Estera, care l-a spus īmpăratului din partea lui Mardoheu.

 

23.         Faptul fiind cercetat şi găsit īntocmai, cei doi fameni au fost spīnzuraţi de un lemn. Şi lucrul acesta a fost scris īn cartea Cronicilor īn faţa īmpăratului.

 

 

Haman capătă omorīrea Iudeilor.

 

3

 

1.           După aceste lucruri, īmpăratul Ahaşveroş a ridicat la putere pe Haman, fiul  lui Hamedata, Agaghitul. L-a ridicat īn cinste, şi a pus scaunul lui mai pe sus de scaunele tuturor căpeteniilor cari erau līngă el.

 

2.           Toţi slujitorii īmpăratului, cari stăteau la poarta īmpăratului, plecau genunchiul şi se īnchinau īnaintea lui Haman, căci aşa era porunca īmpăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se īnchina.

 

3.           Şi slujitorii īmpăratului, cari stăteau la poarta īmpăratului, au zis lui Mardoheu: „Pentru ce calci porunca īmpăratului?“

 

4.           Fiindcă ei īi spuneau īn fiecare zi lucrul acesta, şi el nu-i asculta, l-au spus lui Haman, ca  să vadă dacă Mardoheu are să se ţină de hotărīrea lui; căci el spusese că este Iudeu.

5.           Şi Haman a văzut că Mardoheu nu-şi pleca genunchiul şi nu se īnchina īnaintea lui. S'a umplut de mīnie;

 

6.           dar a crezut prea puţin pentru el să pună mīna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, şi a voit să nimicească pe poporul lui Mardoheu, pe toţi Iudeii cari se aflau īn toată īmpărăţia lui Ahaşveroş.

 

7.           Īn luna īntīi, adică luna Nisan, īn al doisprezecelea an al īmpăratului Ahaşveroş, au aruncat Pur, adică sorţul, īnaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, pīnă īn luna a douăsprezecea, adică luna Adar.

 

8.           Atunci Haman a zis īmpăratului Ahaşveroş: „Īn toate ţinuturile īmpărăţiei tale este risipit un popor deosebit īntre popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile īmpăratului. Nu este īn folosul īmpăratului să-l lase liniştit.

 

9.           Dacă īmpăratul găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cīntări zece mii de talanţi de argint īn mīnile slujbaşilor, ca să-i ducă īn vistieria īmpăratului.“

10.         Īmpăratul şi-a scos inelul din deget, şi l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul Iudeilor.

 

11.         Şi īmpăratul a zis lui Haman: „Īţi dăruiesc şi argintul şi pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi.“

12.         Logofeţii īmpăratului au fost chemaţi īn a treisprezecea zi a lunii īntīi, şi au scris īn totul cum a poruncit Haman, mai marilor oştirii, dregătorilor fiecărui ţinut şi căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ţinut după scrierea lui şi fiecărui popor după limba lui. Au scris īn numele īmpăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit scrisorile cu inelul īmpăratului.

 

13.         Scrisorile au fost trimese prin alergători īn toate ţinuturile īmpăratului, ca să nimicească, să omoare şi să peardă pe toţi Iudeii, tineri şi bătrīni, prunci şi femei, şi anume īntr'o singură zi, īn ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, şi să li se prade averile.

 

14.         Aceste scrisori cuprindeau porunca īmpăratului care trebuia vestită īn fiecare ţinut, şi īndemnau pe toate popoarele să fie gata pentru ziua aceea.

 

15.         Alergătorii au plecat īn grabă mare, după porunca īmpăratului.

              Porunca a fost vestită şi īn capitala Susa. Şi pe cīnd īmpăratul şi Haman stăteau şi beau, cetatea Susa era īngrozită.

 

 

Groaza şi postul Iudeilor.

 

4

 

1.           Mardoheu, aflīnd tot ce se petrecea, şi-a sfīşiat hainele, s'a īmbrăcat cu un sac şi s'a presărat cu cenuşă. Apoi s'a dus īn mijlocul cetăţii, scoţīnd cu putere strigăte amare,

 

2.           şi a mers pīnă la poarta īmpăratului, a cărei intrare era oprită oricui era īmbrăcat cu un sac.

3.           Īn fiecare ţinut unde ajungea porunca īmpăratului  şi hotărīrea lui, a fost o mare jale printre Iudei; posteau, plīngeau şi se boceau, şi mulţi se culcau īn sac şi cenuşă.

4.           Slujnicele Esterei şi famenii ei au venit şi i-au spus lucrul acesta. Şi īmpărăteasa a rămas īngrozită. A trimes haine lui Mardoheu ca să-l īmbrace, şi să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit.

5.           Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe cari-i pusese īmpăratul īn slujba ei, şi l-a īnsărcinat să se ducă să īntrebe pe Mardoheu ce īnseamnă lucrul acesta şi de unde vine.

6.           Hatac s'a dus la Mardoheu īn locul deschis al cetăţii, īnaintea porţii īmpăratului.

7.           Şi Mardoheu i-a istorisit tot ce i se īntīmplase, şi i-a spus suma de argint pe care făgăduise Haman că o va da vistieriei īmpăratului īn schimbul măcelăririi Iudeilor.

 

8.           I-a dat şi cuprinsul poruncii vestite īn Susa īn vederea nimicirii lor, ca s'o arate Esterei şi să-i spună totul. Şi a poruncit ca Estera să se ducă la īmpărat să-l roage şi să stăruiască de el pentru poporul său.

 

9.           Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

10.         Estera a īnsărcinat pe Hatac să se ducă să spună lui Mardoheu:

11.         „Toţi slujitorii īmpăratului şi poporul din ţinuturile īmpăratului ştiu că este o lege care pedepseşte cu moartea pe oricine, fie bărbat fie femeie, care intră la īmpărat, īn curtea dinlăuntru, fără să fie chemat. Numai acele scapă cu viaţă, căruia īi īntinde īmpăratul toiagul lui īmpărătesc de aur. Şi eu n'am fost chemată la īmpărat de treizeci de zile.“

 

12.         Cīnd s'au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu,

13.         Mardoheu a trimes următorul răspuns Esterei: „Să nu-ţi īnchipui că numai tu vei scăpa dintre toţi Iudeii, pentrucă eşti īn casa īmpăratului.

14.         Căci, dacă vei tăcea acum, ajutorul şi izbăvirea vor veni din altă parte pentru Iudei, şi tu şi casa tatălui tău veţi peri. Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la īmpărăţie?“

15.         Estera a trimes să spună lui Mardoheu:

16.         „Du-te, strīnge pe toţi Iudeii cari se află īn Susa, şi postiţi pentru mine, fără să mīncaţi nici să beţi, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Şi eu voi posti odată cu slujnicele mele; apoi voi intra la īmpărat, īn ciuda legii; şi, dacă va fi să per, voi peri.“

 

17.         Mardoheu a plecat, şi a făcut tot ce-i poruncise Estera.

 

Estera merge la īmpărat.

 

5

 

1.           A treia zi, Estera s'a īmbrăcat cu hainele īmpărăteşti şi a venit īn curtea dinlăuntru a casei īmpăratului, īnaintea casei īmpăratului. Īmpăratul şedea pe scaunul lui īmpărătesc, īn casa īmpărătească, īn faţa uşii casei.

 

2.           Cīnd a văzut  īmpăratul pe īmpărăteasa Estera īn picioare īn curte, ea a căpătat trecere īnaintea lui. Şi īmpăratul a īntins Esterei toiagul īmpărătesc, pe care-l ţinea īn mīnă. Estera s'a apropiat, şi a atins vīrful toiagului.

 

3.           Īmpăratul i-a zis: „Ce ai tu, īmpărăteasă Estero, şi ce ceri? Chiar dacă ai cere jumătate din īmpărăţie, īţi voi da.“

 

4.           Estera a răspuns: „Dacă īmpăratul găseşte cu cale, să vină īmpăratul astăzi cu Haman la ospăţul pe care i l-am pregătit.“

5.           Şi īmpăratul a zis: „Duceţi-vă īndată şi aduceţi pe Haman, cum doreşte Estera.“

              Īmpăratul s'a dus cu Haman la ospăţul pe care-l pregătise Estera.

6.           Şi pe cīnd beau vin, īmpăratul a zis Esterei: „Care este cererea ta? Ea īţi va fi īmplinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din īmpărăţie, o vei căpăta.“

 

7.           Estera a răspuns: „Iată ce cer şi ce doresc.

8.           Dacă am căpătat trecere īnaintea īmpăratului, şi dacă găseşte cu cale, īmpăratul să-mi īmplinească cererea şi să-mi facă dorinţa, să mai vină īmpăratul cu Haman şi la ospăţul pe care li-l voi pregăti, şi mīne voi da răspuns īmpăratului după porunca lui.“

 

Planul lui Haman.

 

9.           Haman a ieşit īn ziua aceea, vesel şi cu inima mulţămită. Dar, cīnd a văzut, la poarta īmpăratului, pe Mardoheu care nu se scula nici nu se mişca īnaintea lui, s'a umplut de mīnie īmpotriva lui Mardoheu.

 

10.         A ştiut totuş să se stăpīnească, şi s'a dus acasă. Apoi a trimes să aducă pe prietenii săi şi pe nevastă-sa Zereş.

 

11.         Haman le-a vorbit despre strălucirea bogăţiilor lui, despre numărul fiilor săi, despre tot ce făcuse īmpăratul ca să-l ridice īn vrednicie, şi despre locul pe care i-l dăduse mai pesus de căpeteniile şi slujitorii īmpăratului.

 

12.         Şi a adăugat: „Eu sīnt chiar singurul pe care īmpărăteasa Estera l-a primit īmpreună cu īmpăratul la ospăţul pe care l-a făcut, şi sīnt poftit şi pe mīne la ea cu īmpăratul.

13.         Dar toate acestea n'au niciun preţ pentru mine, cītă vreme voi vedea pe Mardoheu, Iudeul acela, şezīnd la poarta īmpăratului.“

14.         Nevastă-sa Zereş, şi toţi prietenii lui i-au zis: „Să se pregătească o spīnzurătoare īnaltă de cincizeci de coţi, şi mīne dimineaţă cere īmpăratului ca Mardoheu să fie spīnzurat. Apoi vei merge vesel la ospăţ cu īmpăratul.“ Părerea aceasta a plăcut lui Haman, şi a pus să pregătească spīnzurătoarea.

 

 

Cinstea dată lui Mardoheu.

 

6

 

1.           Īn noaptea aceea, īmpăratul n'a putut să doarmă, şi a poruncit să-i aducă līngă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit īnaintea īmpăratului,

 

2.           şi s'a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan şi Tereş, cei doi fameni ai īmpăratului, păzitorii pragului, cari voiseră să īntindă mīna asupra īmpăratului Ahaşveroş.

3.           Īmpăratul a zis: „Ce cinste şi mărire i s'a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?“ „Nu i s'a făcut nimic,“ au răspuns cei ce slujeau īmpăratului.

4.           Atunci īmpăratul a zis: „Cine este īn curte?“ - Haman venise īn curtea de afară a casei īmpăratului, să ceară īmpăratului să spīnzure pe Mardoheu pe lemnul pe care-l pregătise pentru el. -

 

5.           Slujitorii īmpăratului i-au răspuns: „Haman este īn curte.“ Şi īmpăratul a zis: „Să intre.“

6.           Haman a intrat, şi īmpăratul i-a zis: „Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească īmpăratul?“ Haman şi-a zis īn sine: „Pe cine altul decīt pe mine ar vrea īmpăratul să-l cinstească?“

7.           Şi Haman a răspuns īmpăratului: „Omului pe care vrea īmpăratul să-l cinstească,

8.           trebuie să i se aducă haina īmpărătească, aceea cu care se īmbracă īmpăratul, şi calul pe care călăreşte īmpăratul, şi să i se pună cununa īmpărătească pe cap.

 

9.           Să se dea haina şi calul uneia din căpeteniile de seamă ale īmpăratului, apoi să īnbrace cu haina pe omul acela pe care vrea să-l cinstească īmpăratul, să-l plimbe călare pe cal prin locul deschis al cetăţii, şi să se strige īnaintea lui: «Aşa se face omului pe care vrea īmpăratul să-l cinstească!“

 

10.         Īmpăratul i-a zis lui Haman: „Ia īndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa Iudeului Mardoheu, care şade la poarta īmpăratului. Nu lăsa nefăcut nimic din ce ai spus.“

11.         Şi Haman a luat haina şi calul, a īmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat călare pe cal prin locul deschis al cetăţii, şi a strigat īnaintea lui: „Aşa se face omului pe care vrea īmpăratul să-l cinstească!“

12.         Mardoheu s'a īntors la poarta īmpăratului, şi Haman s'a dus īn grabă acasă, mīhnit şi cu capul acoperit.

 

13.         Haman a istorisit nevestei sale Zereş şi tuturor prietenilor săi tot ce i se īntīmplase. Şi īnţelepţii lui, şi nevastă-sa Zereş, i-au zis: „Dacă Mardoheu, īnaintea căruia ai īnceput să cazi, este din neamul Iudeilor, nu vei putea face nimic īmpotriva lui, ci vei cădea īnaintea lui.“

14.         Pe cīnd īi vorbeau ei īncă, au venit famenii īmpăratului şi au luat īndată pe Haman la ospăţul pe care-l pregătise Estera.

 

 

Haman dat de gol.

 

7

 

1.           Īmpăratul şi Haman s'au dus la ospăţ la īmpărăteasa Estera.

2.           Īn această a doua zi, īmpăratul a zis iarăş Esterei, pe cīnd beau vin: „Care este cererea ta, īmpărăteasă Estero? Ea īţi va fi īmplinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din īmpărăţie, o vei căpăta.“

 

3.           Īmpărăteasa Estera a răspuns: „Dacă am căpătat trecere īnaintea ta, īmpărate, şi dacă găseşte cu cale īmpăratul, dă-mi viaţa: iată cererea mea; şi scapă pe poporul meu: iată dorinţa mea!

4.           Căci eu şi poporul meu sīntem vīnduţi să fim nimiciţi, junghiaţi şi prăpădiţi. Măcar dacă am fi vīnduţi să fim robi şi roabe, aş tăcea, dar vrăjmaşul n'ar putea să īnlocuiască perderea făcută īmpăratului.“

 

5.           Īmpăratul Ahaşveroş a luat cuvīntul, şi a zis īmpărătesei Estera: „Cine şi unde este acela care are de gīnd să facă aşa?“

6.           Estera a răspuns: „Apăsătorul, vrăjmaşul, este Haman, răul acesta!“ Haman a rămas īngrozit īn faţa īmpăratului şi a īmpărătesei.

7.           Şi īmpăratul, īn mīnia lui, s'a sculat şi a părăsit ospăţul, şi s'a dus īn grădina casei īmpărăteşti. Haman a rămas să-şi ceară viaţa dela īmpărăteasa Estera, căci vedea bine că perderea lui era hotărītă īn mintea īmpăratului.

8.           Cīnd s'a īntors īmpăratul din grădina casei īmpărăteşti īn odaia ospăţului, a văzut pe Haman că se aruncase spre patul pe care era Estera, şi i-a zis: „Cum, să mai şi sileşti pe īmpărăteasă, la mine, īn casa īmpărătească?“

 

              Cum au ieşit cuvintele acestea din gura īmpăratului, i-au şi acoperit faţa lui Haman.

 

9.           Şi Harbona, unul din fameni, a zis īn faţa īmpăratului: „Iată, spīnzurătoarea pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele īmpăratului, este ridicată īn casa lui Haman, la o īnălţime de cincizeci de coţi.“ Īmpăratul a zis: „Haman să fie spīnzurat pe ea!“

 

10.         Şi au spīnzurat pe Haman pe spīnzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Şi mīnia īmpăratului s'a potolit.

 

 

Porunca pentru Iudei.

 

8

 

1.           Īn aceeaşi zi, īmpăratul Ahaşveroş a dat īmpărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul Iudeilor. Şi Mardoheu a venit īnaintea īmpăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el.

 

2.           Īmpăratul şi-a scos inelul, pe care-l luase īnapoi dela Haman, şi l-a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.

 

3.           Apoi Estera a vorbit din nou īnaintea īmpăratului. S'a aruncat la picioarele lui, a plīns, l-a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izbīnda planurilor lui īmpotriva Iudeilor.

4.           Īmpăratul a īntins toiagul īmpărătesc de aur Esterei, care s'a ridicat şi a stat īn picioare īnaintea īmpăratului.

 

5.           Ea a zis atunci: „Dacă īmpăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea īnaintea lui, dacă lucrul pare potrivit īmpăratului, şi dacă eu sīnt plăcută īnaintea lui, să se scrie ca să se īntoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu gīnd să peardă pe Iudeii cari sīnt īn toate ţinuturile īmpăratului.

6.           Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atinge pe poporul meu, şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?“

 

7.           Īmpăratul Ahaşveroş a zis īmpărătesei Estera şi Iudeului Mardoheu: „Iată, am dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost spīnzurat pe spīnzurătoare, pentrucă īntinsese mīna īmpotriva Iudeilor.

 

8.           Scrieţi dar īn folosul Iudeilor cum vă va plăcea, īn numele īmpăratului, şi pecetluiţi cu inelul īmpăratului. Căci o scrisoare scrisă īn numele īmpăratului şi pecetluită cu inelul īmpăratului nu poate fi desfiinţată.“

 

9.           Logofeţii īmpăratului au fost chemaţi īn vremea aceea, īn a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, şi Iudeilor după scrierea şi limba l

 

10.         Au scris īn numele īmpăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit cu inelul īmpăratului. Au trimes scrisorile prin alergători, călări pe cai şi catīri născuţi din iepe.

 

11.         Prin aceste scrisori, īmpăratul dădea voie Iudeilor, ori īn care cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să peardă, īmpreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut cari ar lua armele să-i lovească, şi să le prădeze averile.

 

12.         Aceasta să se facă īntr'o singură zi, īn toate ţinuturile īmpăratului Ahaşveroş, şi anume īn a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.

 

13.         Aceste scrisori cuprindeau hotărīrea care trebuia vestită īn fiecare ţinut, şi dădeau de ştire tuturor popoarelor că Iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe vrăjmaşii lor.

 

14.         Alergătorii, călări pe cai şi pe catīri, au plecat īndată şi īn toată graba, după porunca īmpăratului.

              Hotărīrea a fost vestită şi īn capitala Susa.

15.         Mardoheu a ieşit dela īmpărat, cu o haină īmpărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura.

 

16.         Pentru Iudei nu era decīt fericire şi bucurie, veselie şi slavă.

 

17.         Īn fiecare ţinut şi īn fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca īmpăratului şi hotărīrea lui, a fost īntre Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s'au făcut Iudei, căci īi apucase frica de Iudei.

 

 

Răzbunarea Iudeilor.

 

9

 

1.           Īn luna a douăsprezecea, adică luna Adar, īn a treisprezecea zi a lunii, ziua īn care avea să se aducă la īndeplinire porunca şi hotărīrea īmpăratului, şi cīnd vrăjmaşii Iudeilor nădăjduiseră să stăpīnească peste ei, s'a īntīmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpīnit asupra vrăjmaşilor lor.

 

2.           Iudeii s'au strīns īn cetăţile lor, īn toate ţinuturile īmpăratului Ahaşveroş, ca să pună mīna pe ceice căutau să-i peardă. Nimeni n'a putut să le stea īmpotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele!

 

3.           Şi toţi mai marii ţinuturilor, căpeteniile oştirii, dregătorii, slujbaşii īmpăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le-o īnsufla Mardoheu.

4.           Căci Mardoheu era puternic īn casa īmpăratului, şi faima lui se răspīndea īn toate ţinuturile, pentrucă ajungea din ce īn ce mai puternic.

 

5.           Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi vrăjmaşii lor, i-au omorīt şi i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmaşii lor.

6.           Īn capitala Susa, Iudeii au ucis şi au prăpădit cinci sute de oameni,

7.           şi au junghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata,

8.           Porata, Adalia, Aridata,

9.           Parmaşta, Arizai, Aridai, şi Vaiezata,

10.         cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul Iudeilor. Dar n'au pus mīna pe averile lor.

 

11.         Īn ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi īn capitala Susa a ajuns la cunoştinţa īmpăratului.

12.         Şi īmpăratul a zis īmpărătesei Estera: „Iudeii au ucis şi au prăpădit īn capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut īn celelalte ţinuturi ale īmpăratului?_ Care-ţi este cererea? Ea īţi va fi īmplinită. Ce mai doreşti? Vei căpăta.“

 

13.         Estera a răspuns: „Dacă īmpăratul găseşte cu cale, să fie īngăduit Iudeilor cari sīnt la Susa să facă şi mīne după porunca de azi, şi să spīnzure pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.“

 

14.         Şi īmpăratul a poruncit să se facă aşa. Porunca a fost adusă la cunoştinţa poporului din Susa. Au spīnzurat pe cei zece fii ai lui Haman.

15.         Iudeii cari se aflau īn Susa s'au strīns din nou īn a patrusprezecea zi a lunii Adar, şi au ucis īn Susa trei sute de oameni. Dar n'au pus mīna pe averile lor.

 

16.         Ceilalţi Iudei din celelalte ţinuturi ale īmpăratului s'au strīns şi şi-au apărat viaţa. Au căpătat astfel odihnă, scăpīnd de vrăjmaşii lor, şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii din cei ce le erau vrăjmaşi. Dar n'au pus mīna pe averile lor.

 

 

Sărbătoarea Purim.

 

17.         Aceste lucruri s'au īntīmplat īn a treisprezecea zi a lunii Adar. Īn ziua a patrusprezecea, Iudeii s'au odihnit, şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.

18.         Cei ce se aflau la Susa, s'au strīns īn ziua a treisprezecea şi a patrusprezecea, dar īn ziua a cincisprezecea s'au odihnit, şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.

 

19.         De aceea Iudeii dela ţară, cari locuiesc īn cetăţi fără ziduri, au făcut din ziua a patrusprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăţ şi de sărbătoare, īn care īşi trimet daruri unii altora.

 

20.         Mardoheu a scris aceste lucruri, şi a trimes scrisori tuturor Iudeilor din toate ţinuturile īmpăratului Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare.

21.         Le poruncea să prăznuiască īn fiecare an ziua a patrusprezecea şi a cincisprezecea a lunii Adar,

22.         ca zile īn cari căpătaseră odihnă, scăpīnd de vrajmaşii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna īn care īntristarea lor se prefăcuse īn bucurie şi jalea lor īn zi de sărbătoare, şi să facă din aceste zile nişte zile de ospăţ şi de bucurie, cīnd să-şi trimeată daruri de mīncare unii altora şi să īmpartă daruri celor lipsiţi.

 

23.         Iudeii s'au īndatorat să facă ceeace şi īncepuseră să facă şi ce le scrisese Mardoheu.

24.         Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul tuturor Iudeilor, făcuse planul să-i peardă, şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească.

 

25.         Dar Estera, venind īnaintea īmpăratului, īmpăratul a poruncit īn scris să īntoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse īmpotriva Iudeilor, şi să-l spīnzure pe lemn, pe el şi pe fiii lui.

 

26.         De aceea zilele acestea s'au numit Purim, dela numirea Pur.

              Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori, potrivit cu cele ce văzuseră ei īnşişi şi potrivit cu cele ce li se īntīmplaseră,

 

27.         Iudeii au luat pentru ei, pentru sămīnţa lor, şi pentru toţi ceice se vor lipi de ei, hotărīrea şi īndatorirea neschimbăcioasă ca să prăznuiască īn fiecare an aceste două zile, īn felul rīnduit, şi la vremea hotărītă.

 

28.         Zilele acestea trebuiau să fie pomenite şi prăznuite din neam īn neam, īn fiecare familie, īn fiecare ţinut şi īn fiecare cetate.  Şi zilele acestea Purim nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul Iudeilor, nici să se şteargă aducerea aminte de ele printre urmaşii lor.

29.         Īmpărăteasa Estera, fata lui Abihail, şi Iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentruca să īntărească scrisoarea privitoare la Purim.

 

30.         Au trimes scrisori tuturor Iudeilor, īn cele o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi ale īmpăratului Ahaşveroş. Ele cuprindeau cuvinte de pace şi de credincioşie,

 

31.         īntărind ţinerea acestor zile Purim, la vremea hotărītă, cum le rīnduiseră Iudeul Mardoheu şi īmpărăteasa Estera pentru ei, şi cum şi le rīnduiseră şi pentru ei īnşişi şi pentru sămīnţa lor, cu prilejul postului lor şi ţipetelor lor.

 

32.         Porunca Esterei a īntărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris īn carte.

 

Lauda lui Mardoheu.

 

10

 

1.           Īmpăratul Ahaşveroş a pus un bir asupra ţării şi asupra ostroavelor mării.

 

2.           Toate faptele privitoare la puterea şi isprăvile lui, şi amănuntele despre mărimea la care a ridicat īmpăratul pe Mardoheu, nu sīnt scrise īn cartea Cronicilor īmpăraţilor Mezilor şi Perşilor?

 

3.           Căci Iudeul Mardoheu era cel dintīi după īmpăratul Ahaşveroş. El era cu vază īntre Iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit pentru fericirea īntregului său neam.