[ Page principale | Commentaires | La Bible ]

 

PILDELE

SAU   PROVERBELE

LUI   SOLOMON

 

(Isaia 33.6. 1 Timotei 4.8.)

 

Strigarea īnţelepciunii.

 

1

 

1.           Pildele lui Solomon, fiul lui David, īmpăratul lui Israel,

2.           pentru cunoaşterea īnţelepciunii şi īnvăţăturii,

              pentru īnţelegerea cuvintelor minţii;

3.           pentru căpătarea īnvăţăturilor de bun simţ,

              de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

4.           ca să dea celor neīncercaţi agerime de minte,

              tīnărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

5.           să asculte īnsă şi īnţeleptul, şi īşi va mări ştiinţa,

              şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă -

6.           pentru prinderea īnţelesului unei pilde sau al unui cuvīnt adīnc,

              īnţelesul cuvintelor īnţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tīlc.

7.           Frica Domnului este īnceputul ştiinţei;

              dar nebunii nesocotesc īnţelepciunea şi īnvăţătura.

8.           Ascultă, fiule, īnvăţătura tatălui tău,

              şi nu lepăda īndrumările mamei tale!

9.           Căci ele sīnt o cunună plăcută pe capul tău,

              şi un lanţ de aur la gītul tău.

 

Ferirea de ispite.

 

10.         Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească,

              nu te lăsa cīştigat de ei!

11.         Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi!

              Haidem să īntindem curse ca să vărsăm sīnge,

              să īntindem fără temei laţuri celui nevinovat;

12.         haidem să-i īnghiţim de vii, ca locuinţa morţilor,

              şi īntregi, ca pe cei ce se pogoară īn groapă;

13.         vom găsi tot felul de lucruri scumpe,

              şi ne vom umplea casele cu pradă;

14.         vei avea şi tu partea ta la fel cu noi,

              o pungă vom avea cu toţii!“ -

15.         fiule, să nu porneşti la drum cu ei,

              abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

16.         Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sīnge.

17.         Dar degeaba se aruncă laţul

              īnaintea ochilor tuturor păsărilor;

18.         căci ei īntind curse tocmai īmpotriva sīngelui lor,

              şi sufletului lor īşi īntind ei laţuri.

19.         Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cīştig:

              lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

 

Cei neascultători.

 

20.         Īnţelepciunea strigă pe uliţe,

              īşi īnalţă glasul īn pieţe:

21.         strigă unde e zarva mai mare;

              la porţi, īn cetate, īşi spune cuvintele ei:

22.         „Pīnă cīnd veţi iubi prostia, proştilor?

              Pīnă cīnd le va plăcea batjocoritorilor batjocura,

              şi vor urī nebunii ştiinţa?

23.         Īntoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele!

              Iată, voi turna duhul meu peste voi,

              vă voi face cunoscut cuvintele mele ...

24.         Fiindcă eu chem şi voi vă īmpotriviţi,

              fiindcă īmi īntind mīna şi nimeni ia seama,

25.         fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele,

              şi nu vă plac mustrările mele,

26.         de aceea şi eu, voi rīde cīnd veţi fi īn vreo nenorocire,

              īmi voi bate joc de voi cīnd vă va apuca groaza,

27.         cīnd vă va apuca groaza ca o furtună,

              şi cīnd vă va īnvălui nenorocirea ca un vīrtej,

              cīnd va da peste voi necazul şi strīmtorarea.

28.         Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde;

              mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

29.         Pentrucă au urīt ştiinţa,

              şi n'au ales frica Domnului,

30.         pentrucă n'au iubit sfaturile mele,

              şi au nesocotit toate mustrările mele.

31.         De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor,

              şi se vor sătura cu sfaturile lor.

32.         Căci īmpotrivirea proştilor īi ucide,

              şi liniştea nebunilor īi pierde;

33.         dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă,

              va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

 

Īndemn la căutarea īnţelepciunii.

 

2

 

1.           Fiule, dacă vei primi cuvintele mele,

              dacă vei păstra cu tine īnvăţăturile mele,

2.           dacă vei lua aminte la īnţelepciune,

              şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

3.           dacă vei cere īnţelepciune,

              şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

4.           dacă o vei căuta ca argintul,

              şi vei umbla după ea ca după o comoară,

5.           atunci vei īnţelege frica de Domnul,

              şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

6.           Căci Domnul dă īnţelepciune;

              din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

7.           El dă izbīndă celor fără prihană,

              dă un scut celor ce umblă īn nevinovăţie.

8.           Ocroteşte cărările neprihănirii,

              şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

9.           Atunci vei īnţelege dreptatea, judecata,

              nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

 

Īnţelepciunea ne fereşte de cei amăgitori.

 

10.         Căci īnţelepciunea va veni īn inima ta,

              şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

11.         chibzuinţa va veghea asupra ta,

              priceperea te va păzi,

12.         ca să te scape de calea cea rea,

              de omul care ţine cuvīntări stricate;

13.         de ceice părăsesc cărările adevărate,

              ca să umble pe drumuri īntunecoase;

14.         cari se bucură să facă răul,

              şi īşi pun plăcerea īn răutate,

15.         cari umblă pe cărări strīmbe,

              şi apucă pe drumuri sucite;

16.         ca să te scape şi de nevasta altuia,

              de străina, care īntrebuinţează vorbe ademenitoare,

17.         care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei,

              şi uită legămīntul Dumnezeului ei.

18.         Căci casa ei pogoară la moarte,

              şi drumul ei duce la cei morţi:

19.         niciunul care se duce la ea nu se mai īntoarce,

              şi nu mai găseşte cărările vieţii.

20.         De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine,

              şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

21.         Căci oamenii fără prihană vor locui ţara,

              şi oamenii neīntinaţi vor rămīnea īn ea;

22.         dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară,

              şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

 

Folosul temerii de Dumnezeu şi al īnţelepciunii.

 

3

 

1.           Fiule, nu uita īnvăţăturile mele,

              şi păstrează īn inima ta sfaturile mele!

2.           Căci ele īţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale,

              şi-ţi vor aduce multă pace.

3.           Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia:

              leagă-ţi-le la gīt,

              scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4.           Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă,

              īnaintea lui Dumnezeu şi īnaintea oamenilor.

5.           Īncrede-te īn Domnul din toată inima ta,

              şi nu te bizui pe īnţelepciunea ta!

6.           Recunoaşte-L īn toate căile tale,

              şi El īţi va netezi cărările.

7.           Nu te socoti singur īnţelept;

              teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8.           Aceasta va aduce sănătate trupului tău,

              şi răcorire oaselor tale.

9.           Cinsteşte pe Domnul cu averile tale,

              şi cu cele dintīi roade din tot venitul tău:

10.         căci atunci grīnarele īţi vor fi pline de belşug,

              şi teascurile tale vor geme de must.

 

Fericirea şi īnţelepciunea adevărată.

 

11.         Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului,

              şi nu te mīhni de pedepsele Lui.

12.         Căci Domnul mustră pe cine iubeşte,

              ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

13.         Ferice de omul care găseşte īnţelepciunea,

              şi de omul care capătă pricepere!

14.         Căci cīştigul pe care-l aduce ea este mai bun decīt al argintului,

              şi venitul adus de ea este mai de preţ decīt aurul;

15.         ea este mai de preţ decīt mărgăritarele,

              şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16.         Īn dreapta ei este o viaţă lungă;

              īn stīnga ei, bogăţie şi slavă.

17.         Căile ei sīnt nişte căi plăcute,

              şi toate cărările ei sīnt nişte cărări pacinice.

18.         Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă,

              şi cei ce o au sīnt fericiţi.

19.         Prin īnţelepciune a īntemeiat Domnul pămīntul,

              şi prin pricepere a īntărit El cerurile;

20.         prin ştiinţa Lui s'au deschis Adīncurile,

              şi strecoară norii roua.

21.         Fiule, să nu se depărteze īnvăţăturile acestea de ochii tăi:

              păstrează īnţelepciunea şi chibzuinţa!

22.         Căci ele vor fi viaţa sufletului tău,

              şi podoaba gītului tău.

23.         Atunci vei merge cu īncredere pe drumul tău,

              şi piciorul nu ţi se va poticni.

24.         Cīnd te vei culca, vei fi fără teamă,

              şi cīnd vei dormi, somnul īţi va fi dulce.

25.         Nu te teme nici de spaimă năpraznică,

              nici de o năvălire din partea celor răi;

26.         căci Domnul va fi nădejdea ta,

              şi El īţi va păzi piciorul de cădere.

 

Īndemnuri la o bună vieţuire.

 

27.         Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,

              cīnd poţi s'o faci.

28.         Nu zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăş;

              īţi voi da mīne!“

              cīnd ai de unde să dai.

29.         Nu gīndi rău īmpotriva aproapelui tău,

              cīnd locuieşte liniştit līngă tine.

30.         Nu te certa fără pricină cu cineva,

              cīnd nu ţi-a făcut nici un rău.

31.         Nu pizmui pe omul asupritor,

              şi nu alege niciuna din căile lui!

32.         Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi,

              dar este prieten cu cei fără prihană.

33.         Blestemul Domnului este īn casa celui rău,

              dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34.         Cīnd are a face cu cei batjocoritori,

              Īşi bate joc de ei,

              dar celor smeriţi le dă har.

35.         Īnţelepţii vor moşteni slava,

              dar partea celor nebuni este ruşinea.

 

4

 

1.           Ascultaţi, fiilor, īnvăţătura unui tată,

              şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;

2.           căci eu vă dau sfaturi bune:

              nu lepădaţi īnvăţătura mea.

3.           Căci cīnd eram īncă fiu la tatăl meu,

              şi fiu gingaş şi singur la mama mea,

4.           el mă īnvăţa atunci, şi-mi zicea:

              „Păstrează bine īn inima ta cuvintele mele,

              păzeşte īnvăţăturile mele, şi vei trăi!

5.           Dobīndeşte īnţelepciune, dobīndeşte pricepere;

              nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele.

6.           N'o părăsi, şi ea te va păzi;

              iubeşte-o, şi te va ocroti!

7.           Iată īnceputul īnţelepciunii:

              dobīndeşte īnţelepciunea,

              şi cu tot ce ai, dobīndeşte priceperea.

8.           Īnalţă-o, şi ea te va īnălţa;

              ea va fi slava ta, dacă o vei īmbrăţişa.

9.           Ea īţi va pune pe cap o cunună plăcută,

              te va īmpodobi cu o strălucită cunună īmpărătească.

10.         Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele,

              şi anii vieţii tale se vor īnmulţi.

11.         Eu īţi arăt calea īnţelepciunii,

              te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.

12.         Cīnd vei umbla, pasul nu-ţi va fi stīnjenit;

              şi cīnd vei alerga, nu te vei poticni.

13.         Ţine īnvăţătura, n'o lăsa din mīnă;

              păstrează-o, căci ea este viaţa ta.

14.         Nu intra pe cărarea celor răi,

              şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!

15.         Fereşte-te de ea, nu trece pe ea;

              ocoleşte-o, şi treci īnainte!

16.         Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul,

              le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;

17.         căci ei mănīncă pīne nelegiuită,

              şi beau vin stors cu sila.

18.         Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare,

              a cărei strălucire merge mereu crescīnd pīnă la miezul zilei.

19.         Calea celor răi este ca īntunerecul gros:

              ei nu văd de ce se vor poticni.

20.         Fiule, ia aminte la cuvintele mele,

              pleacă-ţi urechea la vorbele mele!

21.         Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi,

              păstrează-le īn fundul inimii tale!

22.         Căci ele sīnt viaţă pentru cei ce le găsesc,

              şi sănătate pentru tot trupul lor.

23.         Păzeşte-ţi inima mai mult de cīt orice,

              căci din ea ies izvoarele vieţii.

24.         Izgoneşte neadevărul din gura ta;

              şi depărtează viclenia de pe buzele tale!

25.         Ochii tăi să privească drept,

              şi pleoapele tale să caute drept īnaintea ta.

26.         Cărarea pe care mergi să fie netedă,

              şi toate căile tale să fie hotărīte:

27.         nu te abate nici la dreapta nici la stīnga,

              şi fereşte-te de rău.

 

Fereşte-te de desfrīnare.

 

5

 

1.           Fiule, ia aminte la īnţelepciunea mea,

              şi pleacă urechea la īnvăţătura mea,

2.           ca să fii cu chibzuinţă,

              şi buzele tale să aibă cunoştinţă.

3.           Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decīt untdelemnul;

4.           dar la urmă este amară ca pelinul,

              ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

5.           Picioarele ei pogoară la moarte,

              paşii ei dau īn locuinţa morţilor.

6.           Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii,

              rătăceşte īn căile ei, şi nu ştie unde merge.

7.           Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă,

              şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:

8.           depărtează-te de drumul care duce la ea,

              şi nu te apropia de uşa casei ei,

9.           ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta,

              şi unui om fără milă anii tăi;

10.         ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta,

              şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;

11.         ca nu cumva să gemi, la urmă,

              cīnd carnea şi trupul ţi se vor istovi,

12.         şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea,

              şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?

13.         Cum am putut să n'ascult glasul īnvăţătorilor mei,

              şi să nu iau aminte la ceice mă īnvăţau?

14.         Cīt pe ce să mă nenorocesc de tot

              īn mijlocul poporului şi adunării!“

15.         Bea apă din fīntīna ta,

              şi din izvoarele puţului tău.

16.         Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?

              Şi să-ţi curgă rīurile pe pieţele de obşte?

17.         Lasă-le să fie numai pentru tine,

              şi nu pentru străinii de līngă tine.

18.         Izvorul tău să fie binecuvīntat,

              şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.

19.         Cerboaică iubită, căprioară plăcută:

              fii īmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei,

              fii īndrăgostit necurmat de dragostea ei!

20.         Şi pentruce, fiule, ai fi īndrăgostit de o străină,

              şi ai īmbrăţişa sīnul unei necunoscute?

21.         Căci căile omului sīnt lămurite īnaintea ochilor Domnului,

              şi El vede toate cărările lui.

22.         Cel rău este prins īn īnseşi nelegiuirile lui,

              şi este apucat de legăturile păcatului lui.

23.         El va muri din lipsă de īnfrīnare,

              se va poticni din prea multa lui nebunie.

 

Asupra chezăşiei.

 

6

 

1.           Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău,

              dacă te-ai prins pentru altul,

2.           dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale,

              dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3.           fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te,

              căci ai căzut īn mīna aproapelui tău!

              De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămīnt, şi stăruieşte de el.

4.           Nu da somn ochilor tăi,

              nici aţipire pleoapelor tale!

5.           Scapă din mīna lui cum scapă căprioara din mīna vīnătorului,

              şi ca pasărea din mīna păsărarului ...

 

Fereşte-te de lenevie.

 

6.           Du-te la furnică, leneşule;

              uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi īnţelepţeşte-te!

7.           Ea n'are nici căpetenie,

              nici priveghetor, nici stăpīn;

8.           totuş īşi pregăteşte hrana vara,

              şi strīnge de ale mīncării īn timpul secerişului.

9.           Pīnă cīnd vei sta culcat, leneşule?

              Cīnd te vei scula din somnul tău?

10.         Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin,

              să mai īncrucişezi puţin mīnile ca să dormi!...

11.         Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ,

              şi lipsa, ca un om īnarmat.

 

Fereşte-te de răutate.

 

12.         Omul de nimic, omul nelegiuit,

              umblă cu neadevărul īn gură,

13.         clipeşte din ochi, dă din picior,

              şi face semne cu degetele.

14.         Răutatea este īn inima lui, urzeşte lucrurile rele īntr'una,

              şi stīrneşte certuri.

15.         De aceea nimicirea īi va veni pe neaşteptate;

              va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16.         Şase lucruri urăşte Domnul,

              şi chiar şapte Īi sīnt urīte:

17.         ochii trufaşi, limba mincinoasă,

              mīnile cari varsă sīnge nevinovat,

18.         inima care urzeşte planuri nelegiuite,

              picioarele cari aleargă repede la rău,

19.         martorul mincinos, care spune minciuni,

              şi cel ce stīrneşte certuri īntre fraţi.

 

Fereşte-te de preacurvie.

 

20.         Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău,

              şi nu lepăda īnvăţătura mamei tale:

21.         leagă-le necurmat la inimă,

              atīrnă-le de gīt.

22.         Ele te vor īnsoţi īn mersul tău, te vor păzi īn pat,

              şi īţi vor vorbi la deşteptare!

23.         Căci sfatul este o candelă, īnvăţătura este o lumină,

              iar īndemnul şi mustrarea sīnt calea vieţii.

24.         Ele te vor feri de femeia stricată,

              de limba ademenitoare a celei străine.

25.         N'o pofti īn inima ta pentru frumuseţa ei,

              şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26.         Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămīne decīt cu o bucată de pīne,

              şi femeia măritată īntinde o cursă unui suflet scump.

27.         Poate cineva să ia foc īn sīn,

              fără să i se aprindă hainele?

28.         Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi,

              fără să-i ardă picioarele?

29.         Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:

              ori cine se atinge de ea nu va rămīnea nepedepsit.

30.         Hoţul nu este urgisit cīnd fură

              ca să-şi potolească foamea, căci īi este foame;

31.         Şi dacă este prins, trebuie să dea īnapoi īnşeptit,

              să dea chiar tot ce are īn casă.

32.         Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte,

              singur īşi pierde viaţa cine face aşa.

33.         Nu va avea decīt rană şi ruşine,

              şi ocara nu i se va şterge.

34.         Căci gelozia īnfurie pe un bărbat,

              şi n'are milă īn ziua răzbunării;

35.         nu se uită la niciun preţ de răscumpărare,

              şi nu se lasă īnduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

 

Ispita preacurviei şi urmările ei.

 

7

 

1.           Fiule, păstrează cuvintele mele,

              şi ţine la tine sfaturile mele.

2.           Ţine sfaturile mele, şi vei trăi;

              păzeşte īnvăţăturile mele ca lumina ochilor.

3.           Leagă-le la degete,

              scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4.           Zi īnţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“

              Şi numeşte priceperea prietena ta, -

5.           ca să te ferească de nevasta altuia,

              de străina care īntrebuinţează cuvinte ademenitoare.

6.           Stăteam la fereastra casei mele,

              şi mă uitam prin zăbrele.

7.           Am zărit printre cei neīncercaţi,

              am văzut printre tineri

              pe un băiat fără minte.

8.           Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine,

              şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.

9.           Era īn amurg, seara,

              īn noaptea neagră şi īntunecoasă.

10.         Şi, iată că, i-a alergat īnainte o femeie

              īmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.

11.         Era bună de gură şi fără astīmpăr;

              picioarele nu-i puteau sta acasă:

12.         cīnd īn uliţă, cīnd īn pieţe,

              pela toate colţurile stătea la pīndă.

13.         Ea l-a īmbrăţişat şi l-a sărutat,

              şi cu o faţă fără ruşine i-a zis :

14.         „Eram datoare cu o jertfă de mulţămire,

              azi mi-am īmplinit juruinţele.

15.         De aceea ţi-am ieşit īnainte,

              să te caut, şi te-am şi găsit.

16.         Mi-am īmpodobit patul cu īnvelitori,

              cu aşternut de pīnzeturi din Egipt;

17.         mi-am stropit aşternutul

              cu smirnă, aloe şi scorţişoară.

18.         Vino, să ne īmbătăm de dragoste pīnă dimineaţă,

              să ne desfătăm cu desmierdări !

19.         Căci bărbatul meu nu este acasă,

              a plecat īntr'o călătorie lungă,

20.         a luat cu el sacul cu bani,

              şi nu se va īntoarce acasă decīt la luna nouă.“

21.         Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit,

              şi l-a atras cu buzele ei ademenitoare.

22.         De odată a īnceput să meargă după ea,

              ca boul care se duce la măcelărie,

              ca un cerb care aleargă spre cursă,

23.         ca pasărea care dă buzna īn laţ,

              fără să ştie că o va costa viaţa,

              pīnă ce săgeata īi străpunge ficatul.

24.         Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă,

              şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.

25.         Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei,

              nu te rătăci pe cărările ei.

26.         Căci ea a făcut să cadă multe jertfe,

              şi mulţi sīnt cei pe cari i-a ucis ea.

27.         Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor,

              drumul care pogoară spre locaşurile morţii.

 

Strigarea īnţelepciunii.

 

8

 

1.           Nu strigă īnţelepciunea,

              şi nu-şi īnalţă priceperea glasul?

2.           Ea se aşează sus pe īnălţimi,

              afară pe drum, la răspīntii,

3.           şi strigă līngă porţi, la intrarea cetăţii,

              la intrarea porţilor:

4.           „Oamenilor, către voi strig,

              şi spre fiii oamenilor se īndreaptă glasul meu .

5.           Īnvăţaţi-vă minte, proştilor,

              şi īnţelepţiţi-vă nebunilor!

6.           Asculaţi, căci am lucruri mari de spus,

              şi buzele mi se deschid ca să īnveţe pe alţii ce este drept.

7.           Căci gura mea vesteşte adevărul,

              şi buzele mele urăsc minciuna!

8.           Toate cuvintele gurii mele sīnt drepte,

              n'au nimic neadevărat nici sucit īn ele.

9.           Toate sīnt lămurite pentru cel priceput,

              şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10.         Primiţi mai de grabă īnvăţăturile mele decīt argintul,

              şi mai de grabă ştiinţa de cīt aurul scump.

11.         Căci īnţelepciunea preţuieşte mai mult de cīt mărgăritarele,

              şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12.         Eu, Īnţelepciunea, am ca locuinţă mintea,

              şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13.         Frica de Domnul este urīrea răului;

              trufia şi mīndria, purtarea rea

              şi gura mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14.         Dela mine vine sfatul şi izbīnda, eu sīnt priceperea, a mea este puterea.

15.         Prin mine īmpărăţesc īmpăraţii

              şi dau voivozii porunci drepte.

16.         Prin mine cīrmuiesc dregătorii,

              şi mai marii, toţi judecătorii pămīntului.

17.         Eu iubesc pe ceice mă iubesc,

              şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18.         Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19.         Rodul meu este mai bun decīt aurul cel mai curat,

              şi venitul meu īntrece argintul cel mai ales.

20.         Eu umblu pe calea nevinovăţiei,

              pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21.         ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc,

              şi să le umplu visteriile.

 

Obīrşia īnţelepciunii.

 

22.         Domnul m'a făcut cea dintīi dintre lucrările Lui,

              īnaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23.         Eu am fost aşezată din vecinicie, īnainte de orice īnceput,

              īnainte de a fi pămīntul.

24.         Am fost născută cīnd īncă nu erau adīncuri,

              nici izvoare īncărcate cu ape;

25.         am fost născută īnainte de īntărirea munţilor,

              īnainte de a fi dealurile,

26.         cīnd nu era īncă nici pămīntul, nici cīmpiile,

              nici cea dintīi fărīmă din pulberea lumii.

27.         Cīnd a īntocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă;

              cīnd a tras o zare pe faţa adīncului,

28.         cīnd a pironit norii sus,

              şi cīnd au ţīşnit cu putere izvoarele adīncului,

29.         cīnd a pus un hotar mării,

              ca apele să nu treacă peste porunca Lui,

              cīnd a pus temeliile pămīntului,

30.         eu eram meşterul Lui, la lucru līngă el,

              şi īn toate zilele eram desfătarea Lui,

              jucīnd neīncetat īnaintea Lui,

31.         jucīnd pe rotocolul pămīntului Său,

              şi găsindu-mi plăcerea īn fiii oamenilor.

32.         Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă,

              căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33.         Ascultaţi īnvăţătura, ca să vă faceţi īnţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34.         Ferice de omul care m'ascultă,

              care veghează zilnic la porţile mele,

              şi păzeşte pragul uşii mele.

35.         Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa,

              şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36.         Dar celce păcătuieşte īmpotriva mea īşi vatămă sufletul său;

              toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

 

Strigarea prietenoasă a īnţelepciunii.

 

9

 

1.           Īnţelepciunea şi-a zidit casa,

              şi-a tăiat cei şapte stīlpi.

2.           Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul,

              şi-a pus masa.

3.           Şi-a trimes slujnicele, şi strigă,

              de pe vīrful īnălţimilor cetăţii :

4.           „Cine este prost, să vină īncoace!“

              Celor lipsiţi de pricepere le zice:

5.           „Veniţi de mīncaţi din pīnea mea,

              şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6.           Lăsaţi prostia, şi veţi trăi,

              şi umblaţi pe calea priceperii!“

7.           Celce mustră pe un batjocoritor īşi trage dispreţ,

              şi celce caută să īndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

8.           Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască;

              mustră pe cel īnţelept, şi el te va iubi !

9.           Dă īnţeleptului, şi se va face şi mai īnţelept;

              īnvaţă pe cel neprihănit, şi va īnvăţa şi mai mult!

10.         Īnceputul īnţelepciunii este frica de Domnul;

              şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

11.         Prin mine ţi se vor īnmulţi zilele,

              şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

12.         Dacă eşti īnţelept, pentru tine eşti īnţelept;

              dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

 

Īndemn īmpotriva ademenirii nebuniei.

 

13.         Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14.         Ea şade totuş la uşa casei sale,

              pe un scaun, pe īnălţimile cetăţii,

15.         ca să strige la trecătorii,

              cari merg pe calea cea dreaptă:

16.         „Cine este prost, să vină aici!“

              Iar celui fără minte īi zice:

17.         „Apele furate sīnt dulci,

              şi pīnea luată pe ascuns este plăcută !“

l8.           El nu ştie că acolo sīnt morţii,

              şi că oaspeţii ei sīnt īn văile locuinţei morţilor.

 

Binecuvīntarea dreptăţii, blestemul păcatului.

 

10

 

1.           Pildele lui Solomon.

              Un fiu īnţelept este bucuria tatălui,

              dar un fiu nebun este mīhnirea mamei sale.

2.           Comorile cīştigate pe nedrept nu folosesc,

              dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

3.           Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,

              dar īndepărtează pofta celor răi.

4.           Cine lucrează cu o mīnă leneşă sărăceşte,

              dar mīna celor harnici īmbogăţeşte.

5.           Cine strīnge vara, este un om chibzuit,

              cine doarme īn timpul seceratului este un om care face ruşine.

6.           Pe capul celui neprihănit sīnt binecuvīntări,

              dar gura celor răi ascunde sīlnicie.

7.           Pomenirea celui neprihănit este binecuvīntată,

              dar numele celor răi putrezeşte. -

8.           Cine are o inimă īnţeleaptă primeşte īnvăţăturile,

              dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

9.           Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă,

              dar cine apucă pe căi strīmbe se dă singur de gol. -

10.         Cine clipeşte din ochi este o pricină de īntristare,

              şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

11.         Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă,

              dar gura celor răi ascunde sīlnicie. -

12.         Ura stīrneşte certuri,

              dar dragostea acopere toate greşelile. -

13.         Pe buzele omului priceput se află īnţelepciunea,

              dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

14.         Īnţelepţii păstrează ştiinţa,

              dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

15.         Averea este o cetate īntărită pentru cel bogat;

              dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

16.         Cel neprihănit īşi īntrebuinţează cīştigul pentru viaţă,

              iar cel rău īşi īntrebuinţează venitul pentru păcat. -

17.         Cine īşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii;

              dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

18.         Cine ascunde ura, are buze mincinoase,

              şi cine răspīndeşte bīrfelile este un nebun. -

19.         Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască,

              dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

20.         Limba celui neprihănit este argint ales;

              inima celor răi este puţin lucru. -

21.         Buzele celui neprihănit īnviorează pe mulţi oameni,

              dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

22.         Binecuvīntarea Domnului īmbogăţeşte,

              şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

23.         Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul,

              dar pentru cel īnţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

24.         Celui rău de ce se teme aceea i se īntīmplă,

              dar celor neprihăniţi li se īmplineşte dorinţa. -

25.         Cum trece vīrtejul, aşa piere cel rău;

              dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

26.         Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi,

              aşa este leneşul pentru cel ce-l trimete. -

27.         Frica de Domnul lungeşte zilele,

              dar anii celui rău sīnt scurtaţi. -

28.         Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decīt bucurie,

              dar nădejdea celor răi va pieri. -

29.         Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat,

              dar este o topenie pentru cei ce fac răul.-

30.         Cel neprihănit nu se va clătina niciodată,

              dar cei răi nu vor locui īn ţară. -

31.         Gura celui neprihănit scoate īnţelepciune,

              dar limba stricată va fi nimicită. -

32.         Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute,

              dar gura celor răi spune răutăţi.

 

11

 

1.           Cumpăna īnşelătoare este urītă Domnului,

              dar cīntăreala dreaptă Īi este plăcută.

2.           Cīnd vine mīndria, vine şi ruşinea;

              dar īnţelepciunea este cu cei smeriţi.

3.           Neprihănirea oamenilor cinstiţi īi cīrmuieşte fără teamă,

              dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4.           Īn ziua mīniei, bogăţia nu slujeşte la nimic;

              dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5.           Nevinovăţia omului fără prihană īi netezeşte calea,

              dar cel rău cade prin īnsăş răutatea lui.

6.           Nevinovăţia oamenilor fără prihană īi scapă,

              dar cei răi sīnt prinşi de răutatea lor.

7.           La moartea celui rău, īi piere nădejdea,

              şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8.           Cel neprihănit este scăpat din strīmtoare,

              şi cel rău īi ia locul.

9.           Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său,

              dar cei neprihăniţi sīnt scăpaţi prin ştiinţă.

10.         Cīnd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură;

              şi cīnd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11.         Cetatea se īnalţă prin binecuvīntarea oamenilor fără prihană,

              dar este surpată prin gura celor răi. -

12.         Cine defaimă pe aproapele său este fără minte,

              dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13.         Cine umblă cu bīrfeli dă pe faţă lucruri ascunse,

              dar sufletul credincios ţine ce i s'a īncredinţat. -

14.         Cīnd nu este chibzuinţă, poporul cade;

              dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15.         Cui se pune chezaş pentru altul, īi merge rău,

              dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16.         O femeie plăcută capătă cinste,

              şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17.         Omul milostiv īşi face bine sufletului său,

              dar omul fără milă īşi turbură īnsăş carnea lui. -

18.         Cel rău dobīndeşte un cīştig īnşelător,

              dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19.         Adevărata neprihănire duce la viaţă,

              dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20.         Cei cu inima stricată sīnt o scīrbă īnaintea Domnului,

              dar cei ce umblă fără prihană Īi sīnt plăcuţi.

21.         Hotărīt: cel rău nu va rămīnea nepedepsit,

              dar sămīnţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22.         Femeia frumoasă şi fără minte este

              ca un inel de aur pus īn rītul unui porc. -

23.         Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mīnie -.

24.         Unul, care dă cu mīna largă, ajunge mai bogat;

              şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decīt să sărăcească. -

25.         Sufletul binefăcător va fi săturat,

              şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26.         Cine opreşte grīul este blestemat de popor,

              dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvīntarea. -

27.         Cine urmăreşte binele, īşi cīştigă bunăvoinţă,

              dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28.         Cine se īncrede īn bogăţii va cădea,

              dar cei neprihăniţi vor īnverzi ca frunzişul. -

29.         Cine īşi turbură casa va moşteni vīnt,

              şi nebunul va fi robul omului īnţelept! -

30.         Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă,

              şi cel īnţelept cīştigă suflete. -

31.         Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămīnt;

              cu cīt mai mult cel rău şi păcătos!

 

12

 

1.           Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa;

              dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2.           Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului,

              dar Domnul osīndeşte pe cel plin de răutate.

3.           Omul nu se īntăreşte prin răutate,

              dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4.           O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul īn oasele lui. -

5.           Gīndurile celor neprihăniţi nu sīnt decīt dreptate,

              dar sfaturile celor răi nu sīnt decīt īnşelăciune. -

6.           Cuvintele celor răi sīnt nişte curse ca să verse sīnge,

              dar gura celor fără prihană īi izbăveşte. -

7.           Cei răi sīnt răsturnaţi, şi nu mai sīnt,

              dar casa celor neprihăniţi rămīne īn picioare! -

8.           Un om este preţuit după măsura priceperii lui,

              dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9.           Mai bine să fii īntr'o stare smerită şi să ai o slugă,

              decīt să faci pe fudulul şi să n'ai ce mīnca. -

10.         Cel neprihănit se īndură de vite,

              dar inima celui rău este fără milă.

11.         Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pīne,

              dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12.         Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi,

              dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.-

13.         Īn păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă,

              dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14.         Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi,

              şi fiecare primeşte după lucrul mīnilor lui. -

15.         Calea nebunului este fără prihană īn ochii lui,

              dar īnţeleptul ascultă sfaturile. -

16.         Nebunul īndată īşi dă pe faţă mīnia,

              dar īnţeleptul ascunde ocara. -

17.         Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă,

              dar martorul mincinos vorbeşte īnşelăciune. -

18.         Cine vorbeşte īn chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii,

              dar limba īnţelepţilor aduce vindecare. -

19.         Buza care spune adevărul este īntărită pe vecie,

              dar limba mincinoasă nu stă decīt o clipă. -

20.         Īnşelătoria este īn inima celor ce cugetă răul,

              dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21.         Nicio nenorocire nu se īntīmplă celui neprihănit,

              dar cei răi sīnt năpădiţi de rele. -

22.         Buzele mincinoase sīnt urīte Domnului,

              dar ceice lucrează cu adevăr īi sīnt plăcuţi. -

23.         Omul īnţelept īţi ascunde ştiinţa,

              dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24.         Mīna celor harnici va stăpīni,

              dar mīna leneşă va plăti bir. -

25.         Neliniştea din inima omului īl doboară,

              dar o vorbă bună īl īnveseleşte. -

26.         Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,

              dar calea celor răi īi duce īn rătăcire. -

27.         Leneşul nu-şi frige vīnatul,

              dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28.         Pe cărarea neprihănirii este viaţa,

              şi pe drumul īnsemnat de ea nu este moarte. -

 

13

 

1.           Un fiu īnţelept ascultă īnvăţătura tatălui său,

              dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

2.           Prin rodul gurii ai parte de bine,

              dar cei stricaţi au parte de sīlnicie. -

3.           Cine-şi păzeşte gura, īşi păzeşte sufletul;

              cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

4.           Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic,

              dar cei harnici se satură. -

5.           Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urīt şi se acoperă de ruşine. -

6.           Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat,

              dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

7.           Unul face pe bogatul, şi n'are nimic,

              altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

8.           Omul cu bogăţia lui īşi răscumpără viaţa,

              dar săracul n'ascultă mustrarea. -

9.           Lumina celor neprihăniţi arde voioasă,

              dar candela celor răi se stinge. -

10.         Prin mīndrie se aţīţă numai certuri,

              dar īnţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

11.         Bogăţia cīştigată fără trudă scade,

              dar ce se strīnge īncetul cu īncetul,

              creşte. -

12.         O nădejde amīnată īmbolnăveşte inima,

              dar o dorinţă īmplinită este un pom de viaţă. -

13.         Cine nesocoteşte Cuvīntul Domnului se pierde,

              dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

14.         Īnvăţătura īnţeleptului este un izvor de viaţă,

              ca să abată pe om din cursele morţii. -

15.         O minte sănătoasă cīştigă bunăvoinţă,

              dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

16.         Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă,

              dar nebunul īşi dă la iveală nebunia. -

17.         Un sol rău cade īn nenorocire,

              dar un sol credincios aduce tămăduire. -

18.         Sărăcia şi ruşinea sīnt partea celui ce leapădă certarea,

              dar cel ce ia seama la mustrare este pus īn cinste. -

19.         Īmplinirea unei dorinţe este dulce sufletului,

              dar celor nebuni le este urīt să se lase de rău. -

20.         Cine umblă cu īnţelepţii se face īnţelept,

              dar cui īi place să se īnsoţească cu nebunii o duce rău. -

21.         Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc,

              dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

22.         Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi,

              dar bogăţiile păcătosului sīnt păstrate pentru cel neprihănit. -

23.         Ogorul pe care-l desţelineşte săracul dă o hrană īmbelşugată,

              dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

24.         Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său,

              dar cine-l iubeşte, īl pedepseşte īndată. -

25.         Cel neprihănit mănīncă pīnă se satură,

              dar pīntecele celor răi duce lipsă. -

 

14

 

1.           Femeia īnţeleaptă īşi zideşte casa,

              iar femeia nebună o dărīmă cu īnseşi mīnile ei. -

2.           Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul,

              dar cine apucă pe căi strīmbe, Īl nesocoteşte. -

3.           Īn gura nebunului este o nuia pentru mīndria lui,

              dar pe īnţelepţi īi păzesc buzele lor. -

4.           Unde nu sīnt boi, ieslea rămīne goală,

              dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5.           Un martor credincios nu minte,

              dar un martor mincinos spune minciuni.

6.           Batjocoritorul caută īnţelepciunea şi n'o găseşte,

              dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7.           Depărtează-te de nebun,

              căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8.           Īnţelepciunea omului chibzuit īl face să vadă pe ce cale să meargă,

              dar nebunia celor nesocotiţi īi īnşală pe ei īnşişi. -

9.           Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar īntre cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10.         Inima īşi cunoaşte necazurile,

              şi nici un străin nu se poate amesteca īn bucuria ei. -

11.         Casa celor răi va fi nimicită,

              dar cortul celor fără prihană va īnflori. -

12.         Multe căi pot părea bune omului,

              dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13.         De multe ori chiar īn mijlocul rīsului inima poate fi mīhnită,

              şi bucuria poate sfīrşi prin necaz. -

14.         Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui,

              şi omul de bine se satură şi el de ce este īn el. -

15.         Omul lesne crezător crede orice vorbă,

              dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16.         Īnţeleptul se teme şi se abate dela rău,

              dar nesocotitul este īngīmfat şi fără frică. -

17.         Cine este iute la mīnie face prostii,

              şi omul plin de răutate se face urīt. -

18.         Cei proşti au parte de nebunie,

              dar oamenii chibzuiţi sīnt īncununaţi cu ştiinţă. -

19.         Cei răi se pleacă īnaintea celor buni,

              şi cei nelegiuiţi īnaintea porţilor celui neprihănit. -

20.         Săracul este urīt chiar şi de prietenul său,

              dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21.         Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat,

              dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22.         Īn adevăr ceice gīndesc răul se rătăcesc.

              dar ceice gīndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23.         Oriunde se munceşte este şi cīştig,

              dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24.         Bogăţia este o cunună pentru cei īnţelepţi,

              dar cei nesocotiţi n'au altceva decīt nebunie. -

25.         Martorul care spune adevărul scapă suflete,

              dar cel īnşelător spune minciuni. -

26.         Cine se teme de Domnul are un sprijin tare īn El,

              şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27.         Frica de Domnul este un izvor de viaţă,

              ea ne fereşte de cursele morţii. -

28.         Mulţimea poporului este slava īmpăratului,

              lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29.         Cine este īncet la mīnie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30.         O inimă liniştită este viaţa trupului,

              dar prizma este putrezirea oaselor. -

31.         Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său,

              dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32.         Cel rău este doborīt de răutatea lui,

              dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33.         Īnţelepciunea se odihneşte īntr'o inimă pricepută,

              dar īn mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34.         Neprihănirea īnalţă pe un popor,

              dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35.         Un īmpărat are plăcere de un slujitor chibzuit,

              dar pe cel de ocară, īl atinge mīnia lui.

 

15

 

1.           Un răspuns blīnd potoleşte mīnia,

              dar o vorbă aspră aţīţă mīnia.

2.           Limba īnţelepţilor dă ştiinţă plăcută,

              dar gura nesocotiţilor īmproaşcă nebunie. -

3.           Ochii Domnului sīnt īn orice loc,

              ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

4.           Limba dulce este un pom de viaţă,

              dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

5.           Nesocotitul dispreţuieşte īnvăţătura tatălui său,

              dar cine ia seama la mustrare ajunge īnţelept. -

6.           Īn casa celui neprihănit este mare belşug,

              dar īn cīştigurile celui rău este turburare. -

7.           Buzele īnţelepţilor samănă ştiinţa,

              dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

8.           Jertfa celor răi este o scīrbă īnaintea Domnului,

              dar rugăciunea celor fără prihană Īi este plăcută. -

9.           Calea celui rău este urītă Domnului,

              dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

10.         Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit,

              şi cine urăşte mustrarea va muri. -

11.         Locuinţa morţilor şi Adīncul sīnt cunoscute Domnului,

              cu cīt mai mult inimile oamenilor! -

12.         Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat,

              de aceea nu se duce la cei īnţelepţi. -

13.         O inimă veselă īnseninează faţa;

              dar cīnd inima este tristă, duhul este mīhnit. -

14.         Inima celor pricepuţi caută ştiinţa,

              dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere īn nebunie. -

15.         Toate zilele celui nenorocit sīnt rele,

              dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

16.         Mai bine puţin, cu frică de Domnul,

              de cīt o mare bogăţie, cu turburare! -

17.         Mai bine un prīnz de verdeţuri, şi dragoste,

              de cīt un bou īngrăşat, şi ură. -

18.         Un om iute la mīnie stīrneşte certuri,

              dar cine este īncet la mīnie potoleşte neīnţelegerile. -

19.         Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini,

              dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

20.         Un fiu īnţelept este bucuria tatălui său,

              dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

21.         Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte,

              dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

22.         Planurile nu izbutesc, cīnd lipseşte o adunare care să chibzuiască,

              dar izbutesc cīnd sīnt mulţi sfetnici. -

23.         Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui,

              şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

24.         Pentru cel īnţelept cărarea vieţii duce īn sus,

              ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

25.         Domnul surpă casa celor mīndri,

              dar īntăreşte hotarele văduvei. -

26.         Gīndurile rele sīnt urīte Domnului,

              dar cuvintele prietenoase sīnt curate īnaintea Lui. -

27.         Cel lacom de cīştig īşi turbură casa,

              dar cel ce urăşte mita va trăi. -

28.         Inima celui neprihănit se gīndeşte ce să răspundă,

              dar gura celor răi īmproaşcă răutăţi. -

29.         Domnul Se depărtează de cei răi,

              dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

30.         O privire prietenoasă īnveseleşte inima,

              o veste bună īntăreşte oasele. -

31.         Urechea care ia aminte la īnvăţăturile cari duc la viaţă,

              locuieşte īn mijlocul īnţelepţilor. -

32.         Cel ce leapădă certarea īşi dispreţuieşte sufletul,

              dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

33.         Frica de Domnul este şcoala īnţelepciunii,

              şi smerenia merge īnaintea slavei. -

 

16

 

1.           Planurile pe cari le face inima atīrnă de om,

              dar răspunsul pe care-l dă gura vine dela Domnul. -

2.           Toate căile omului sīnt curate īn ochii lui,

              dar celce cercetează duhurile este Domnul . -

3.           Īncredinţează-ţi lucrările īn mīna Domnului,

              şi īţi vor izbuti planurile. -

4.           Domnul a făcut toate pentru o ţintă,

              chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

5.           Orice inimă trufaşă este o scīrbă īnaintea Domnului;

              hotărīt, ea nu va rămīnea nepedepsită. -

6.           Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea,

              şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

7.           Cīnd sīnt plăcute Domnului căile cuiva,

              īi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

8.           Mai bine puţin, cu dreptate,

              decīt mari venituri, cu strīmbătate. -

9.           Inima omului se gīndeşte pe ce cale să meargă,

              dar Domnul īi īndreaptă paşii. -

10.         Hotărīri dumnezeieşti sīnt pe buzele īmpăratului,

              gura lui nu trebuie să facă greşeli cīnd judecă. -

11.         Cīntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul;

              toate greutăţile de cīntărit sīnt lucrarea Lui. -

12.         Īmpăraţilor le este scīrbă să facă rău,

              căci prin neprihănire se īntăreşte un scaun de domnie. -

13.         Buzele neprihănite sīnt plăcute īmpăraţilor,

              şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

14.         Mīnia īmpăratului este un vestitor al morţii,

              dar un om īnţelept trebuie s'o potolească. -

15.         Seninătatea feţei īmpăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16.         Cu cīt mai mult face cīştigarea īnţelepciunii decīt a aurului !

              Cu cīt este mai de dorit cīştigarea priceperii decīt a argintului! -

17.         Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;

              acela īşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

18.         Mīndria merge īnaintea pieirii,

              şi trufia merge īnainte căderii. -

19.         Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi,

              decīt să īmparţi prada cu cei mīndri. -

20.         Cine cugetă la Cuvīntul Domnului, găseşte fericirea,

              şi cine se īncrede īn Domnul este fericit. -

21.         Cine are o inimă īnţeleaptă este numit priceput,

              dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

22.         Īnţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are;

              dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

23.         Cine are o inimă īnţeleaptă, īşi arată īnţelepciunea cīnd vorbeşte,

              şi mereu se văd īnvăţături noi pe buzele lui. -

24.         Cuvintele prietenoase sīnt ca un fagur de miere,

              dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

25.         Multe căi i se par bune omului,

              dar la urmă duc la moarte. -

26.         Cine munceşte, pentru el munceşte,

              căci foamea lui īl īndeamnă la lucru. -

27.         Omul stricat pregăteşte nenorocirea,

              şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28.         Omul neastīmpărat stīrneşte certuri,

              şi pīrītorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

29.         Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său,

              şi-l duce pe o cale, care nu este bună. -

30.         Cine īnchide ochii, ca să se dedea la gīnduri stricate,

              cine-şi muşcă buzele, a şi săvīrşit răul. -

31.         Perii albi sīnt o cunună de cinste,

              ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

32.         Cel īncet la mīnie preţuieşte mai mult decīt un viteaz,

              şi cine este stăpīn pe sine preţuieşte mai mult decīt cine cucereşte cetăţi. -

33.         Se aruncă sorţul īn poala hainei,

              dar orice hotărīre vine dela Domnul. -

 

17

 

1.           Mai bine o bucată de pīne uscată, cu pace,

              decīt o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

2.           Un argat cu minte stăpīneşte peste fiul care face ruşine,

              şi va īmpărţi moştenirea cu fraţii lui.

3.           Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul;

              dar Cel ce īncearcă inimile, este Domnul. -

4.           Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită,

              şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

5.           Cine īşi bate joc de sărac, īşi bate joc de Cel ce l-a făcut;

              cine se bucură de o nenorocire, nu va rămīnea nepedepsit. -

6.           Copiii copiilor sīnt cununa bătrīnilor,

              şi părinţii sīnt slava copiilor lor. -

7.           Cuvintele alese nu se potrivesc īn gura unui nebun;

              cu cīt mai puţin cuvintele mincinoase īn gura unui om de viţă aleasă! -

8.           Darurile par o piatră scumpă īn ochii celor ce le primesc:

              ori īncotro se īntorc, izbīndesc. -

9.           Cine acopere o greşală, caută dragostea,

              dar cine o pomeneşte mereu īn vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

10.         O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,

              decīt o sută de lovituri pe cel nebun. -

11.         Cel rău nu caută decīt răscoală,

              dar un sol fără milă va fi trimes īmpotriva lui. -

12.         Mai bine să īntīlneşti o ursoaică jefuită de puii ei,

              decīt un nebun īn timpul nebuniei lui. -

13.         Celui ce īntoarce rău pentru bine,

              nu-i va părăsi răul casa. -

14.         Īnceputul unei certe este ca slobozirea unor ape;

              deaceea, curmă cearta īnainte de a se īnteţi. -

15.         Cel ce iartă pe vinovat şi osīndeşte pe cel nevinovat,

              sīnt amīndoi o scīrbă īnaintea Domnului. -

16.         La ce slujeşte argintul īn mīna nebunului ?

              Să cumpere īnţelepciunea?_ Dar n'are minte. -

17.         Prietenul adevărat iubeşte oricīnd,

              şi īn nenorocire ajunge ca un frate. -

18.         Omul fără minte dă chezăşie,

              se pune chezaş pentru aproapele său. -

19.         Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul,

              şi cine-şi zideşte poarta prea īnaltă, īşi caută pieirea. -

20.         Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea,

              şi cel cu limba stricată cade īn nenorocire. -

21.         Cine dă naştere unui nebun va avea īntristare,

              şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

22.         O inimă veselă este un bun leac,

              dar un duh mīhnit usucă oasele. -

23.         Cel rău primeşte daruri pe ascuns,

              ca să sucească şi căile dreptăţii. -

24.         Īnţelepciunea este īn faţa omului priceput,

              dar ochii nebunului o caută la capătul pămīntului. -

25.         Un fiu nebun aduce necaz tatălui său,

              şi amărăciune celei ce l-a născut. -

26.         Nu este bine să osīndeşti pe cel neprihănit la o gloabă,

              nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

27.         Cine īşi īnfrīnează vorbele, cunoaşte ştiinţa,

              şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

28.         Chiar şi un prost ar trece de īnţelept dacă ar tăcea,

              şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

 

18

 

1.           Cel ursuz caută ce-i place lui,

              se supără de orice lucru bun. -

              Nebunului nu-i este de īnvăţătură,

              ci vrea să arate ce ştie el. -

3.           Cīnd vine cel rău, vine şi dispreţul;

              şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4.           Cuvintele gurii unui om sīnt ca nişte ape adīnci;

              izvorul īnţelepciunii este ca un şivoi care curge īntr'una. -

5.           Nu este bine să ai īn vedere faţa celui rău,

              ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6.           Vorbele nebunului aduc ceartă,

              şi gura lui īnjură pīnă stīrneşte lovituri. -

7.           Gura nebunului īi aduce pieirea,

              şi buzele īi sīnt o cursă pentru suflet. -

8.           Cuvintele bīrfitorului sīnt ca prăjiturile:

              alunecă pīnă īn fundul măruntaielor. -

9.           Cine se leneveşte īn lucrul lui

              este frate cu cel ce nimiceşte. -

10.         Numele Domnului este un turn tare;

              cel neprihănit fuge īn el, şi stă la adăpost. -

11.         Averea este o cetate īntărită pentru cel bogat;

              īn īnchipuirea lui, ea este un zid īnalt. -

12.         Īnainte de pieire, inima omului se īngīmfă,

              dar smerenia merge īnaintea slavei. -

13.         Cine răspunde fără să fi ascultat,

              face o prostie şi īşi trage ruşinea. -

14.         Duhul omului īl sprijineşte la boală;

              dar duhul doborīt de īntristare, cine-l va ridica? -

15.         O inimă pricepută dobīndeşte ştiinţa,

              şi urechea celor īnţelepţi caută ştiinţa. -

16.         Darurile unui om īi fac loc,

              şi-i deschid intrarea īnaintea celor mari. -

17.         Cel care vorbeşte īntīi īn pricina lui, pare că are dreptate,

              dar vine celalt, şi-l ia la cercetare. -

18.         Sorţul pune capăt neīnţelegerilor,

              şi hotărăşte īntre cei puternici. -

19.         Fraţii nedreptăţiţi sīnt mai greu de cīştigat decīt o cetate īntărită,

              şi certurile lor sīnt tot aşa de greu de īnlăturat ca zăvoarele unei case īmpărăteşti. -

20.         Din rodul gurii lui īşi satură omul trupul,

              din venitul buzelor lui se satură. -

21.         Moartea şi viaţa sīnt īn puterea limbii;

              oricine o iubeşte, īi va mīnca roadele. -

22.         Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea;

              este un har pe care-l capătă dela Domnul. -

23.         Săracul vorbeşte rugīndu-se,

              dar bogatul răspunde cu asprime. -

24.         Cine īşi face mulţi prieteni, īi face spre nenorocirea lui,

              dar este un prieten care ţine mai mult la tine decīt un frate. -

 

19

 

1.           Mai mult preţuieşte săracul, care umblă īn neprihănirea lui,

              decīt un bogat cu buze stricate şi nebun. -

2.           Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva,

              şi cine aleargă neghiobeşte īnainte, o nimereşte rău. -

3.           Nebunia omului īi suceşte calea, şi apoi cīrteşte īmpotriva Domnului cu inima lui. -

4.           Bogăţia aduce un mare număr de prieteni,

              dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

5.           Martorul mincinos nu rămīne nepedepsit,

              şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

6.           Omul darnic are mulţi linguşitori,

              şi toţi sīnt prieteni cu cel ce dă daruri. -

7.           Toţi fraţii săracului īl urăsc;

              cu cīt mai mult se depărtează prietenii lui de el!

              El se īndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

8.           Cine capătă īnţelepciune, īşi iubeşte sufletul;

              cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

9.           Martorul mincinos nu rămīne nepedepsit,

              şi celce spune minciuni va pieri, -

10.         Unui nebun nu-i şade bine să trăiască īn desfătări,

              cu atīt mai puţin unui rob să stăpīnească peste voivozi. -

11.         Īnţelepciunea face pe om răbdător,

              şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

12.         Mīnia īmpăratului este ca răcnetul unui leu,

              şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

13.         Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său,

              şi o nevastă gīlcevitoare este ca o straşină de pe care picură īntr'una. -

14.         Casa şi averea le moştenim dela părinţi,

              dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

15.         Lenea te cufundă īntr'un somn adīnc,

              şi sufletul molatic sufere de foame. -

16.         Cine păzeşte porunca, īşi păzeşte sufletul;

              cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

17.         Cine are milă de sărac, īmprumută pe Domnul,

              şi El īi va răsplăti binefacerea. -

18.         Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde,

              dar nu dori să-l omori. -

19.         Cel pe care-l apucă mīnia trebuie să-şi ia pedeapsa;

              căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

20.         Ascultă sfaturile, şi primeşte īnvăţătura, ca să fii īnţelept pe viitor! -

21.         Omul face multe planuri īn inima lui,

              dar hotărīrea Domnului, aceea se īmplineşte. -

22.         Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui;

              şi mai mult preţuieşte un sărac decīt nu mincinos. -

23.         Frica de Domnul duce la viaţă,

              şi celce o are, petrece noaptea sătul,

              fără să fie cercetat de nenorocire. -

24.         Leneşul īşi vīră mīna īn strachină,

              şi n'o duce īnapoi la gură. -

25.         Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face īnţelept;

              mustră pe omul priceput, şi va īnţelege ştiinţa. -

26.         Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa,

              este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

27.         Īncetează, fiule, să mai asculţi īnvăţătura,

              dacă ea te depărtează de īnvăţăturile īnţelepte. -

28.         Un martor stricat īşi bate joc de dreptate,

              şi gura celor răi īnghite nelegiuirea. -

29.         Pedepsele sīnt pregătite pentru batjocoritori,

              şi loviturile pentru spinările nebunilor.

 

20

 

1.           Vinul este batjocoritor, băuturile tari sīnt gălăgioase;

              oricine se īmbată cu ele nu este īnţelept. -

2.           Frica pe care o īnsuflă īmpăratul este ca răcnetul unui leu,

              cine īl supără, păcătuieşte īmpotriva sa īnsuş. -

3.           Este o cinste pentru om să se ferească de certuri;

              dar orice nebun se lasă stăpīnit de aprindere. -

4.           Toamna, leneşul nu ară;

              la secerat, ar vea să strīngă roade,

              dar nu este nimic! -

5.           Sfaturile īn inima omului sīnt ca nişte ape adīnci,

              dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

6.           Mulţi oameni īşi trīmbiţează bunătatea;

              dar cine poate găsi un om credincios? -

7.           Cel neprihănit umblă īn neprihănirea lui;

              ferice de copiii lui după el! -

8.           Īmpăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii,

              risipeşte orice rău cu privirea lui. -

9.           Cine poate zice: „Mi-am curăţit inima,

              sīnt curat de păcatul meu?“ -

10.         Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri,

              sīnt o scīrbă īnaintea Domnului. -

11.         Copilul lasă să se vadă īncă din faptele lui

              dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

12.         Urechea care aude, şi ochiul care vede,

              şi pe una şi pe celalt, Domnul le-a făcut. -

13.         Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac;

              deschide ochii, şi te vei sătura de pīne. -

14.         „Rău! Rău!“ zice cumpărătorul,

              şi plecīnd, se fericeşte. -

15.         Este aur şi sīnt multe mărgăritare;

              dar buzele īnţelepte sīnt un lucru scump. -

16.         Ia-i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul;

              şi ţine-l zălog pentru alţii. -

17.         Pīnea minciunii este dulce omului,

              dar mai pe urmă gura īi este plină de pietriş. -

18.         Planurile se pun la cale prin sfat!

              Fă războiul cu chibzuinţă. -

19.         Cine umblă cu bīrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse;

              şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

20.         Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa,

              i se va stinge lumina īn mijlocul īntunerecului. -

21.         O moştenire repede cīştigată dela īnceput,

              nu va fi binecuvīntată la sfīrşit. -

22.         Nu zice: „Īi voi īntoarce eu răul!“

              Nădăjduieşte īn Domnul, şi El te va ajuta. -

23.         Domnul urăşte două feluri de greutăţi,

              şi cīntarul mincinos nu este un lucru bun. -

24.         Domnu īndreaptă paşii omului,

              dar ce īnţelege omul din calea sa? -

25.         Este o cursă pentru om să facă īn pripă o făgăduinţă sfīntă,

              şi abea după ce a făcut juruinţa să se gīndească. -

26.         Un īmpărat īnţelept vīntură pe cei răi,

              şi trece cu roata peste ei. -

27.         Suflarea omului este o lumină a Domnului,

              care pătrunde pīnă īn fundul măruntaielor. -

28.         Bunătatea şi credincioşia păzesc pe īmpărat,

              şi el īşi īntăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

29.         Slava tinerilor este tăria,

              dar podoaba bătrīnilor sīnt perii albi. -

30.         Mijloacele de vindecare pentru cel rău sīnt bătăile

              şi vīnătăile pīnă la rană. -

 

21

 

1.           Inima īmpăratului este ca un rīu de apă īn mīna Domnului,

              pe care īl īndreaptă īncotro vrea. -

2.           Omul socoteşte că toate căile lui sīnt fără prihană,

              dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3.           A face dreptate şi judecată,

              este mai plăcut Domnului decīt jertfele. -

4.           Privirile trufaşe şi inima īngīmfată,

              această candelă a celor răi, nu este decīt păcat. -

5.           Planurile omului harnic nu duc de cīt la belşug,

              dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cīt la lipsă. -

6.           Comorile cīştigate cu o limbă mincinoasă

              sīnt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7.           Silnicia celor răi īi mătură,

              pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8.           Cel vinovat merge pe căi sucite,

              dar cel nevinovat face ce este bine.

9.           Mai bine să locuieşti īntr'un colţ pe acoperiş,

              decīt cu o nevastă gīlcevitoare īntr'o casă mare. -

10.         Sufletul celui rău doreşte răul,

              semenul lui n'are nici o trecere īnaintea lui. -

11.         Cīnd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face īnţelept:

              şi cīnd se dă īnvăţătură celui īnţelept, el capătă ştiinţa. -

12.         Cel neprihănit se uită la casa celui rău,

              şi vede ce repede sīnt aruncaţi cei răi īn nenorocire. -

13.         Cine īşi astupă urechea la strigătul săracului,

              nici el nu va căpăta răspuns, cīnd va striga. -

14.         Un dar făcut īn taină potoleşte mīnia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mīnie. -

15.         Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine,

              dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16.         Omul care se abate dela calea īnţelepciunii,

              se va odihni īn adunarea celor morţi. -

17.         Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă,

              şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se īmbogăţeşte. -

18.         Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit,

              şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19.         Mai bine să locuieşti īntr'un pămīnt pustiu,

              de cīt cu o nevastă gīlcevitoare şi supărăcioasă. -

20.         Comori de preţ şi untdedelemn sīnt īn locuinţa celui īnţelept,

              dar omul fără minte le risipeşte. -

21.         Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea,

              găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22.         Īnţeleptul cucereşte cetatea vitejilor,

              şi doboară puterea īn care se īncredeau. -

23.         Cine īşi păzeşte gura şi limba,

              īşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24.         Cel mīndru şi trufaş se cheamă batjocoritor:

              el lucrează cu aprinderea īngīmfării.

25.         Poftele leneşului īl omoară,

              pentrucă nu vrea să lucreze cu mīnile. -

26.         Toată ziua o duce numai īn pofte:

              dar cel neprihănit dă fără zgīrcenie. -

27.         Jertfa celor răi este o scīrbă īnaintea Domnului,

              cu cīt mai mult cīnd o aduc cu gīnduri nelegiuite. -

28.         Martorul mincinos va pieri,

              dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbīndă. -

29.         Cel rău ia o īnfăţişare neruşinată,

              dar omul fără prihană īşi īmbunătăţeşte calea. -

30.         Nici īnţelepciunea, nici priceperea,

              nici sfatul n'ajută īmpotriva Domnului. -

31.         Calul este pregătit pentru ziua bătăliei,

              dar biruinţa este a Domnului. -

 

22

 

1.           Un nume bun este mai de dorit decīt o bogăţie mare,

              şi a fi iubit preţuieşte mai mult decīt argintul şi aurul. -

2.           Bogatul şi săracul se īntīlnesc:

              Domnul i-a făcut şi pe unul şi pe altul. -

3.           Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde,

              dar cei proşti merg īnainte şi sīnt pedepsiţi. -

4.           Răsplata smereniei, a fricii de Domnul,

              este bogăţia, slava şi viaţa. -

5.           Spini şi curse sīnt pe calea omului stricat:

              cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -

6.           Īnvaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze,

              şi cīnd va īmbătrīni, nu se va abate dela ea. -

7.           Bogatul stăpīneşte peste cei săraci,

              şi cel ce ia cu īmprumut, este robul celui ce-i dă cu īmprumut. -

8.           Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera,

              şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -

9.           Omul milostiv va fi binecuvīntat,

              pentrucă dă săracului din pīnea lui.

10.         Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfīrşi,

              neīnţelegerile şi ocările vor īnceta. -

11.         Cine iubeşte curăţia inimii,

              şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu īmpăratul. -

12.         Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă,

              dar īnfruntă cuvintele celui stricat.

13.         Leneşul zice: „Afară este un leu,

              care m'ar putea ucide pe uliţă!“ -

14.         Gura curvelor este o groapă adīncă;

              pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela cade īn ea. -

15.         Nebunia este lipită de inima copilului,

              dar nuiaua certării o va deslipi de el. -

16.         Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia,

              va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -

17.         Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele īnţelepţilor,

              şi ia īnvăţătura mea īn inimă.

18.         Căci este bine să le păstrezi īnlăuntrul tău,

              şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -

19.         Pentru ca să-ţi pui īncrederea īn Domnul,

              vreau să te īnvăţ eu astăzi, da, pe tine.

20.         N'am aşternut eu oare īn scris pentru tine

              sfaturi şi cugetări,

21.         ca să te īnvăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate,

              ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -

22.         Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac,

              şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!

23.         Căci Domnul le va apăra pricina lor,

              şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie. -

24.         Nu te īmprieteni cu omul mīnios,

              şi nu te īnsoţi cu omul iute la mīnie,

25.         ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui,

              şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -

26.         Nu fi printre cei ce pun chezăşii,

              printre cei ce dau zălog pentru datorii.

27.         Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti,

              pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?

28.         Nu muta hotarul cel vechi,

              pe care l-au aşezat părinţii tăi. -

29.         Dacă vezi un om iscusit īn lucrul lui, acela poate sta līngă īmpăraţi,

              nu līngă oamenii de rīnd.

 

23

 

1.           Dacă stai la masă la unul din cei mari,

              ia seama ce ai dinainte:

2.           pune-ţi un cuţit īn gīt,

              dacă eşti prea lacom.

3.           Nu pofti mīncările lui alese,

              căci sīnt o hrană īnşelătoare.

4.           Nu te chinui ca să te īmbogăţeşti,

              nu-ţi pune priceperea īn aceasta.

5.           Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este;

              căci bogăţia īşi face aripi,

              şi, ca vulturul, īşi ia sborul spre ceruri.

6.           Nu mīnca pīnea celui pismaş,

              şi nu pofti mīncările lui alese,

7.           căci el este ca unul care īşi face socotelile īn suflet.

              „Mănīncă şi bea“, īţi va zice el;

              dar inima lui nu este cu tine.

8.           Bucata pe care ai mīncat-o, o vei vărsa,

              şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sīnt perdute.

9.           Nu vorbi la urechea celui nebun,

              căci el nesocoteşte cuvintele tale īnţelepte.

10.         Nu muta hotarul văduvei,

              şi nu intra īn ogorul orfanilor,

11.         căci răzbunătorul lor este puternic:

              El le va apăra pricina īmpotriva ta.

12.         Deschide-ţi inima la īnvăţătură,

              şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13.         Nu cruţa copilul de mustrare,

              căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14.         Lovindu-l cu nuiaua,

              īi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15.         Fiule, dacă-ţi va fi inima īnţeleaptă,

              inima mea se va bucura;

16.         şi lăuntrul meu se va veseli,

              cīnd buzele tale vor spune ce este bine.

17.         Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi,

              ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18.         căci este o răsplată,

              şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19.         Ascultă, fiule, şi fii īnţelept;

              īndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20.         Nu fi printre ceice beau vin,

              nici printre ceice se īmbuibează cu carne.

21.         Căci beţivul şi cel ce se dedă la īmbuibare sărăcesc,

              şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22.         Asculă pe tatăl tău, care te-a născut,

              şi nu nesocoti pe mamă-ta, cīnd a īmbătrīnit.

23.         Cumpără adevărul, şi nu-l vinde, īnţelepciunea, īnvăţătura şi priceperea.

24.         Tatăl celui neprihănit se veseleşte,

              şi cel ce dă naştere unui īnţelept se bucură.

25.         Să se bucure tatăl tău şi mama ta,

              să se veselească cea care te-a născut.

26.         Fiule, dă-mi inima ta,

              şi să găsească plăcere ochii tăi īn căile Mele.

27.         Căci curva este o groapă adīncă,

              şi străina o fīntīnă strīmtă.

28.         Ea pīndeşte ca un hoţ,

              şi măreşte īntre oameni numărul celor stricaţi.

29.         Ale cui sīnt vaietele? Ale cui sīnt oftările? Ale cui sīnt neīnţelegerile?

              Ale cui sīnt plīngerile? Ale cui sīnt rănirile fără pricină?

              Ai cui sīnt ochii roşi ?

30.         Ale celor ce īntīrzie la vin,

              şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31.         Nu te uita la vin cīnd curge roş

              şi face mărgăritare īn pahar;

              el alunecă uşor,

32.         dar pe urmă ca un şarpe muşcă

              şi īnţeapă ca un basilisc.

33.         Ochii ţi se vor uita după femeile altora,

              şi inima īţi va vorbi prostii.

34.         Vei fi ca un om culcat īn mijlocul mării,

              ca un om culcat pe vīrful unui catarg.

35.         „M'a lovit ... dar nu mă doare! ...

              M'a bătut ... dar nu simt nimic!

              Cīnd mă voi trezi? Mai vreau vin!“

 

24

 

1.           Nu pismui pe oamenii cei răi,

              şi nu dori să fii cu ei;

2.           căci inima lor se gīndeşte la prăpăd,

              şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3.           Prin īnţelepciune se īnalţă o casă,

              şi prin pricepere se īntăreşte;

4.           prin ştiinţă se umplu cămările ei

              de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5.           Un om īnţelept este plin de putere,

              şi cel priceput īşi oţeleşte vlaga.

6.           Căci prin măsuri chibzuite cīştigi bătălia,

              şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7.           Īnţelepciunea este prea īnaltă pentru cel nebun:

              el nu va deschide gura la judecată. -

8.           Cine se gīndeşte să facă rău,

              se cheamă un om plin de răutate. -

9.           Gīndul celui nebun nu este decīt păcat,

              şi batjocoritorul este o scīrbă pentru oameni. -

10.         Dacă slăbeşti īn ziua necazului,

              mică īţi este puterea. -

11.         Izbăveşte pe cei tīrīţi la moarte,

              şi scapă pe ceice sīnt aproape să fie junghiaţi. -

12.         Dacă zici: „Ah ! n'am ştiut!“ ... Crezi că nu vede Celce cīntăreşte inimile

              şi Celce veghează asupra sufletului tău?

              Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13.         Fiule, mănīncă miere, căci este bună,

              şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14.         Tot aşa, şi īnţelepciunea este bună pentru sufletul tău:

              dacă o vei găsi, ai un viitor,

              şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15.         Nu īntinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit,

              şi nu-i turbura odihna.

16.         Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică,

              dar cei răi se prăbuşesc īn nenorocire.

17.         Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău,

              şi să nu ţi se veselească inima cīnd se poticneşte el,

18.         ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă,

              şi să-Şi īntoarcă mīnia dela el. -

19.         Nu te mīnia din pricina celor ce fac rău,

              şi nu pizmui pe cei răi!

20.         Căci cel ce face răul n'are niciun viitor,

              şi lumina celor răi se stinge. -

21.         Fiule, teme-te de Domnul şi de īmpăratul;

              şi să nu te amesteci cu cei neastīmpăraţi!

22.         Căci deodată le va veni pieirea,

              şi cine poate şti sfīrşitul amīndorora! -

23.         Iată ce mai spun īnţelepţii:

              „Nu este bine să ai īn vedere faţa oamenilor īn judecăţi.“ -

24.         Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!“

              īl blastămă popoarele, şi-l urăsc neamurile.

25.         Dar celor ce judecă drept le merge bine,

              şi o mare binecuvīntare vine peste ei. -

26.         Un răspuns bun este

              ca un sărut pe buze.

27.         Vezi-ţi īntīi de treburi afară,

              īngrijeşte de lucrul cīmpului,

              şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28.         Nu vorbi īn chip uşuratic īmpotriva aproapelui tău;

              ori ai vrea să īnşeli cu buzele tale? -

29.         Nu zice: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu,

              īi vor răsplăti după faptele lui!“ -

30.         Am trecut pe līngă ogorul unui leneş,

              şi pe līngă via unui om fără minte.

31.         Şi era numai spini,

              acoperit de mărăcini,

              şi zidul de piatră era prăbuşit.

32.         M'am uitat bine şi cu luare aminte,

              şi am tras īnvăţătură din ce am văzut.

33.         „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin,

              să mai īncrucişez mīnile puţin ca să mă odihnesc!“_

34.         Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate,

              ca un hoţ, şi lipsa, ca un om īnarmat.

 

25

 

1.           Iată īncă vreocīteva din Pildele lui Solomon, strīnse de oamenii lui Ezechia, īmpăratul lui Iuda. -

2.           Slava lui Dumnezeu stă īn ascunderea lucrurilor,

              dar slava īmpăraţilor stă īn cercetarea lucrurilor. -

3.           Īnălţimea cerurilor, adīncimea pămīntului,

              şi inima īmpăraţilor sīnt nepătrunse. -

4.           Scoate zgura din argint,

              şi argintarul va face din el un vas ales.

5.           Scoate şi pe cel rău dinaintea īmpăratului,

              şi scaunul lui de domnie se va īntări prin neprihănire. -

6.           Nu te făli īnaintea īmpăratului,

              şi nu lua locul celor mari;

7.           căci este mai bine să ţi se zică: „Suie-te mai sus!“

              decīt să fii pogorīt īnaintea voivodului

              pe care ţi-l văd ochii. -

8.           Nu te grăbi să te iei la ceartă,

              ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci,

              cīnd te va lua la ocări aproapele tău. -

9.           Apără-ţi pricina īmpotriva aproapelui tău,

              dar nu da pe faţă taina altuia,

10.         ca nu cumva, aflīnd-o cineva, să te umple de ruşine,

              şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11.         Un cuvīnt spus la vremea potrivită,

              este ca nişte mere de aur īntr'un coşuleţ de argint. -

12.         Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat,

              aşa este īnţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13.         Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului,

              aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimete:

              el īnviorează sufletul stăpīnului său.

14.         Ca norii şi vīntul fără ploaie,

              aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15.         Prin răbdare se īnduplecă un voivod,

              şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16.         Dacă dai peste miere, nu mīnca decīt atīt cīt īţi ajunge,

              ca să nu ţi se scīrbească şi s'o verşi din gură. -

17.         Calcă rar īn casa aproapelui tău,

              ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18.         Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită,

              aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă īmpotriva aproapelui său. -

19.         Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează,

              aşa este īncrederea īntr'un stricat la ziua necazului. -

20.         Ca unul care īşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră,

              aşa este cine cīntă cīntece unei inimi īn nenorocire. -

21.         Dacă este flămīnd vrăjmaşul tău, dă-i pīne să mănīnce,

              dăcă-i este sete, dă-i apă să bea.

22.         Căci făcīnd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui,

              şi Domnul īţi va răsplăti. -

23.         Vīntul de miazănoapte aduce ploaia,

              şi limba clevetitoare aduce o faţă mīhnită. -

24.         Mai bine să locuieşti īntr'un colţ pe acoperiş,

              decīt să locuieşti īntr'o casă mare cu o nevastă gīlcevitoare. -

25.         Ca apa proaspătă pentru un om obosit,

              aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26.         Ca o fīntīnă turbure şi ca un izvor stricat,

              aşa este cel neprihănit care se clatină īnaintea celui rău. -

27.         Nu este bine să mănīnci multă miere:

              tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta īnsuţi. -

28.         Omul care nu este stăpīn pe sine,

              este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

 

26

 

1.           Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia īn timpul secerişului,

              aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

2.           Cum sare vrabia īncoace şi īncolo şi cum sboară rīndunica,

              aşa nu nimereşte blestemul neīntemeiat. -

3.           Biciul este pentru cal, frīul pentru măgar,

              şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

4.           Nu răspunde nebunului după nebunia lui,

              ca să nu semeni şi tu cu el. -

5.           Răspunde īnsă nebunului după nebunia lui,

              ca să nu se creadă īnţelept. -

6.           Celce trimete o solie printr'un nebun,

              īşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

7.           Cum sīnt picioarele ologului,

              aşa este şi o vorbă īnţeleaptă īn gura unor nebuni. -

8.           Cum ai pune o piatră īn praştie,

              aşa este cīnd dai mărire unui nebun. -

9.           Ca un spin care vine īn mīna unui om beat,

              aşa este o vorbă īnţeleaptă īn gura nebunilor. -

10.         Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea,

              aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe īntīii veniţi. -

11.         Cum se īntoarce cīnele la ce a vărsat,

              aşa se īntoarce nebunul la nebunia lui. -

12.         Dacă vezi un om care se crede īnţelept,

              poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decīt pentru el. -

13.         Leneşul zice: „Afară este un leu,

              pe uliţe este un leu!

14.         Cum se īnvīrteşte uşa pe ţīţīnile ei,

              aşa se īnvīrteşte leneşul īn patul lui.

15.         Leneşul īşi vīră mīna īn blid,

              şi-i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

16.         Leneşul se crede mai īnţelept

              decīt şapte oameni cari răspund cu judecată.

17.         Un trecător care se amestecă īntr'o ceartă care nu-l priveşte,

              este ca unul care apucă un cīne de urechi.

18.         Ca nebunul care aruncă

              săgeţi aprise şi ucigătoare,

19.         aşa este omul care īnşală pe aproapele său,

              şi apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!“ -

20.         Cīnd nu mai sīnt lemne, focul se stinge;

              şi cīnd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

21.         După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc,

              tot aşa şi omul gīlcevitor aprinde cearta.

22.         Cuvintele clevetitorului sīnt ca nişte prăjituri,

              alunecă pīnă īn fundul măruntaielor. -

23.         Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămīnt,

              aşa sīnt buzele aprinse şi o inimă rea.

24.         Celce urăşte se preface cu buzele lui,

              şi īnlăuntrul lui pregăteşte īnşelăciunea.

25.         Cīnd īţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede,

              căci şapte urīciuni sīnt īn inima lui.

26.         Chiar dacă-şi ascunde ura īn prefăcătorie,

              totuş răutatea lui se va descoperi īn adunare. -

27.         Cine sapă groapa altuia cade el īn ea,

              şi piatra se īntoarce peste cel ce o prăvăleşte.

28.         Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari-i doboară ea,

              şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

 

27

 

1.           Nu te făli cu ziua de mīne,

              căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2.           Să te laude altul, nu gura ta,

              un străin, nu buzele tale.

3.           Piatra este grea, şi nisipul este greu,

              dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cīt amīndouă. -

4.           Furia este fără milă şi mīnia năvalnică,

              dar cine poate sta īmpotriva geloziei? -

5.           Mai bine o mustrare pe faţă

              de cīt o prietenie ascunsă. -

6.           Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,

              dar sărutările unui vrăjmaş sīnt mincinoase. -

7.           Sătulul calcă īn picioare fagurul de miere,

              dar pentru cel flămīnd toate amărăciunile sīnt dulci. -

8.           Ca pasărea plecată din cuibul ei,

              aşa este omul plecat din locul său.

9.           Cum īnveseleşte untdelemnul şi tămīia inima,

              aşa de dulci sīnt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10.         Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,

              dar nu intra īn casa fratelui tău īn ziua necazului tău:

              mai bine un vecin aproape de cīt un frate departe. -

11.         Fiule, fii īnţelept, şi īnveseleşte-mi inima,

              şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12.         Omul chibzuit vede răul şi se ascunde;

              dar proştii merg spre el şi sīnt pedepsiţi. -

13.         Ia-i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul,

              ia-l zălog īn locul unei străine. -

14.         Binecuvīntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă,

              este privită ca un blestem. -

15.         O straşină, care picură necurmat īntr'o zi de ploaie,

              şi o nevastă gīlcevitoare sīnt tot una.

16.         Cine o opreşte, parcă opreşte vīntul,

              şi parcă ţine untdelemnul īn mīna dreaptă. -

17.         După cum ferul ascute ferul,

              tot aşa şi omul aţīţă mīnia altui om. -

18.         Cine īngrijeşte de un smochin va mīnca din rodul lui,

              şi cine-şi păzeşte stăpīnul va fi preţuit. -

19.         Cum răspunde īn apă faţa la faţă,

              aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20.         După cum locuinţa morţilor şi adīncul nu se pot sătura,

              tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21.         Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului:

              aceea este bunul nume pentru un om. -

22.         Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul īn piuă, īn mijlocul grăunţelor,

              nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23.         Īngrijeşte bine de oile tale,

              şi ia seama la turmele tale.

24.         Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic,

              şi nici cununa nu rămīne pe vecie. -

25.         Dupăce se ridică fīnul, se arată verdeaţa nouă,

              şi ierburile de pe munţi sīnt strīnse. -

26.         Mieii sīnt pentru īmbrăcăminte,

              şi ţapii pentru plata ogorului;

27.         laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,

              şi pentru īntreţinerea slujnicelor tale.

 

28

 

1.           Cel rău fuge fără să fie urmărit,

              dar cel neprihănit īndrăzneşte ca un leu tīnăr. -

2.           Cīnd este răscoală īntr'o ţară, sīnt mulţi capi,

              dar cu un om priceput şi īncercat, domnia dăinueşte. -

3.           Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi,

              este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pīne. -

4.           Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău,

              dar ceice păzesc legea se mīnie pe el. -

5.           Oamenii dedaţi la rău nu īnţeleg ce este drept,

              dar ceice caută pe Domnul īnţeleg totul. -

6.           Mai mult preţuieşte săracul care umblă īn neprihănirea lui,

              decīt bogatul care umblă pe căi sucite. -

7.           Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrīnaţi face ruşine tatălui său. -

8.           Cine īşi īnmulţeşte avuţiile prin dobīndă şi camătă,

              le strīnge pentru celce are milă de săraci. -

9.           Dacă cineva īşi īntoarce urechea ca să n'asculte legea,

              chiar şi rugăciunea lui este o scīrbă. -

10.         Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea,

              cade īn groapa pe care a săpat-o,

              dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

11.         Omul bogat se crede īnţelept,

              dar săracul care este priceput īl cercetează. -

12.         Cīnd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă,

              dar cīnd se īnalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

13.         Cine īşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte,

              dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă īndurare. -

14.         Ferice de omul care se teme necontenit,

              dar cel ce-şi īmpietreşte inima cade īn nenorocire. -

15.         Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămīnd,

              aşa este cel rău care stăpīneşte peste un popor sărac. -

16.         Un voivod fără pricepere īşi īnmulţeşte faptele de asuprire,

              dar cel ce urăşte lăcomia īşi lungeşte zilele. -

17.         Un om al cărui cuget este īncărcat cu sīngele altuia,

              fuge pīnă la groapă: nimeni să nu-l oprească. -

18.         Cine umblă īn neprihănire, găseşte mīntuirea,

              dar cine umblă pe două căi strīmbe cade īntr'o groapă. -

19.         Cine īşi lucrează cīmpul are belşug de pīne,

              dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

20.         Un om credincios este năpădit de binecuvīntări,

              dar celce vrea să se īmbogăţească repede nu rămīne nepedepsit. -

21.         Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor;

              chiar pentru o bucată de pīne poate un om să se dedea la păcat. -

22.         Un om pizmaş se grăbeşte să se īmbogăţească,

              şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

23.         Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă,

              decīt cel cu limba linguşitoare. -

24.         Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat,

              este tovarăş cu nimicitorul. -

25.         Cel lacom stīrneşte certuri,

              dar celce se īncrede īn Domnul este săturat din belşug. -

26.         Cine se īncrede īn inima lui este un nebun,

              dar cine umblă īn īnţelepciune va fi mīntuit. -

27.         Cine dă săracului, nu duce lipsă,

              dar cine īnchide ochii, este īncărcat cu blesteme. -

28.         Cīnd se īnalţă cei răi, fiecare se ascunde,

              dar cīnd pier ei, cei buni se īnmulţesc. -

 

29

 

1.           Un om care se īmpotriveşte tuturor mustrărilor,

              va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

2.           Cīnd se īnmulţesc cei buni, poporul se bucură,

              dar cīnd stăpīneşte cel rău, poporul geme.-

3.           Cine iubeşte īnţelepciunea īnveseleşte pe tatăl său,

              dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

4.           Un īmpărat īntăreşte ţara prin dreptate,

              dar cine ia mită, o nimiceşte. -

5.           Cine linguşeşte pe aproapele său,

              īi īntinde un laţ supt paşii lui. -

6.           Īn păcatul omului rău este o cursă,

              dar cel bun biruie şi se bucură. -

7.           Cel bun pricepe pricina săracilor,

              dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

8.           Cei uşuratici aprind focul īn cetate,

              dar īnţelepţii potolesc mīnia. -

9.           Cīnd se ceartă un īnţelept cu un nebun,

              să se tot supere sau să tot rīdă, căci pace nu se face. -

10.         Oamenii setoşi de sīnge urăsc pe omul fără prihană,

              dar oamenii fără prihană īi ocrotesc viaţa. -

11.         Nebunul īşi arată toată patima,

              dar īnţeleptul o stăpīneşte. -

12.         Cīnd celce stăpīneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase,

              toţi slujitorii lui sīnt nişte răi. -

13.         Săracul şi asupritorul se īntīlnesc,

              dar Domnul le luminează ochii la amīndoi,

14.         Un īmpărat care judecă pe săraci după adevăr,

              īşi va avea scaunul de domnie īntărit pe vecie. -

15.         Nuiaua şi certarea dau īnţelepciunea,

              dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

16.         Cīnd se īnmulţesc cei răi, se īnmulţeşte şi păcatul,

              dar cei buni le vor vedea căderea. -

17.         Pedepseşte-ţi fiul, şi el īţi va da odihnă,

              şi īţi va aduce desfătare sufletului. -

18.         Cīnd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frīu;

              dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

19.         Nu prin vorbe se pedepseşte un rob,

              căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

20.         Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit,

              poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decīt dela el. -

21.         Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie,

              la urmă ajunge de se crede fiu. -

22.         Un om mīnios stīrneşte certuri,

              şi un īnfuriat face multe păcate. -

23.         Mīndria unui om īl scoboară,

              dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

24.         Cine īmparte cu un hoţ īşi urăşte viaţa,

              aude blestemul, şi nu spune nimic. -

25.         Frica de oameni este o cursă,

              dar cel ce se īncrede īn Domnul n'are dece să se teamă. -

26.         Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpīneşte,

              dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

27.         Omul nelegiuit este o scīrbă īnaintea celor neprihăniţi,

              dar cel ce umblă fără prihană este o scīrbă īnaintea celor răi.

 

30

 

1.           Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele īnţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

2.           Negreşit, sīnt mai prost decīt oricine,

              şi n'am pricepere de om.

3.           N'am īnvăţat īnţelepciunea,

              şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

4.           Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorīt din ele?

              Cine a adunat vīntul īn pumnii lui?

              Cine a strīns apele īn haina lui?

              Cine a hotărīt toate marginile pămīntului?

              Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

5.           Orice cuvīnt al lui Dumnezeu este īncercat.

              El este un scut pentru ceice se īncred īn El.

6.           N'adăuga nimic la cuvintele Lui,

              ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

7.           Două lucruri Īţi cer;

              nu mi le opri, īnainte de moarte!

8.           Depărtează dela mine neadevărul şi cuvīntul mincinos;

              nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie,

              dă-mi pīnea care-mi trebuie.

9.           Ca nu cumva, īn belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: „Cine este Domnul?“

              Sau ca nu cumva īn sărăcie, să fur,

              şi să iau īn deşert Numele Dumnezeului Meu. -

10.         Nu cleveti pe un slujitor la stăpīnul lui,

              ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

11.         Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său,

              şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

12.         Este un neam de oameni care se crede curat,

              şi totuş, nu este spălat de īntinăciunea lui.

13.         Este un neam de oameni ai căror ochi sīnt trufaşi,

              şi cari īşi ţin pleoapele sus.

14.         Este un neam de oameni, ai căror dinţi sīnt nişte săbii, şi ale căror măsele sīnt nişte cuţite,

              ca să mănīnce pe cel nenorocit de pe pămīnt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

15.         Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!“

              Trei lucruri sīnt nesăţioase,

              patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!“,

16.         şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă,

              pămīntul, care nu este sătul de apă,

              şi focul, care nu zice niciodată: „Destul!“ -

17.         Pe ochiul care īşi bate joc de tatăl său,

              şi nesocoteşte ascultarea de mamă,

              īl vor scobi corbii dela pīrīu,

              şi īl vor mīnca puii de vultur. -

18.         Trei lucruri sīnt mai pesus de puterile mele,

              şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

19.         urma vulturului pe cer,

              urma şarpelui pe stīncă,

              urma corăbiei īn mijlocul mării,

              şi urma omului la o fată.

20.         Tot aşa este şi calea femeii preacurve :

              ea mănīncă, şi se şterge la gură,

              şi apoi zice: „ N'am făcut nimic rău.“ -

21.         Trei lucruri fac să se răscoale o ţară,

              şi patru lucruri nu le poate suferi:

22.         un rob, care a īnceput să īmpărăţească,

              un nebun, care are pīne din belşug,

23.         o femeie dispreţuită care se mărită,

              şi o roabă care moşteneşte pe stăpīnă-sa. -

24.         Patru vietăţi sīnt mai mici pe pămīnt,

              şi totuş din cele mai īnţelepte:

25.         furnicile, cari nu sīnt un popor tare,

              dar īşi pregătesc hrana vara,

26.         şoarecii de munte, cari nu sīnt un popor puternic,

              dar īşi aşează locuinţa īn stīnci;

27.         lăcustele n'au īmpărat,

              şi totuş pornesc toate īn cete;

28.         păianjenul īl poţi prinde cu mīnile,

              şi se găseşte totuş īn casele īmpăraţilor.

29.         Trei fiinţe au o ţinută frumoasă,

              şi patru au mers măreţ:

30.         leul, viteazul dobitoacelor,

              care nu se dă īnapoi dinaintea nimănui,

31.         calul īnchingat gata, şi ţapul;

              şi īmpăratul, căruia nimeni nu-i poate sta īmpotrivă. -

32.         Dacă mīndria te īmpinge la fapte de nebunie,

              şi dacă ai gīnduri rele,

              pune mīna la gură:

33.         căci baterea laptelui dă smīntīnă, scărpinarea nasului dă sīnge,

              şi stoarcerea mīniei dă certuri.

 

31

 

1.           Cuvintele īmpăratului Lemuel.

              Īnvăţătura pe care i-o dădea mamă-sa.

2.           Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu?

              Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3.           Nu-ţi da femeilor vlaga,

              şi desmierdările tale celor ce pierd pe īmpăraţi.

4.           Nu se cade īmpăraţilor, Lemuele, nu se cade īmpăraţilor să bea vin,

              nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5.           ca nu cumva, bīnd, să uite legea,

              şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6.           Daţi băuturi tari celui ce piere,

              şi vin, celui cu sufletul amărīt;

7.           ca să bea să-şi uite sărăcia,

              şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8.           Deschide-ţi gura pentru cel mut,

              pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9.           Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate,

              şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10.         Cine poate găsi o femeie cinstită?

              Ea este mai de preţ decīt mărgăritarele.

11.         Inima bărbatului se īncrede īn ea,

              şi nu duce lipsă de venituri.

12.         Ea īi face bine, şi nu rău,

              īn toate zilele vieţii sale.

13.         Ea face rost de līnă şi de in,

              şi lucrează cu mīni harnice.

14.         Ea este ca o corabie de negoţ;

              de departe īşi aduce pīnea.

15.         Ea se scoală cīnd este īncă noapte,

              şi dă hrană casei sale,

              şi īmparte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16.         Se gīndeşte la un ogor, şi-l cumpără;

              din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17.         Ea īşi īncinge mijlocul cu putere,

              şi īşi oţeleşte braţele.

18.         Vede că munca īi merge bine,

              lumina ei nu se stinge noaptea.

19.         Ea pune mīna pe furcă,

              şi degetele ei ţin fusul.

20.         Ea īşi īntinde mīna către cel nenorocit,

              īşi īntinde braţul către cel lipsit.

21.         Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,

              căci toată casa ei este īmbrăcată cu cărmiziu.

22.         Ea īşi face īnvelitori,

              are haine de in supţire şi purpură.

23.         Bărbatul ei este bine văzut la porţi,

              cīnd şade cu bătrīnii ţării.

24.         Ea face cămăşi, şi le vinde,

              şi dă cingători negustorului.

25.         Ea este īmbrăcată cu tărie şi slavă,

              şi rīde de ziua de mīne.

26.         Ea deschide gura cu īnţelepciune,

              şi īnvăţături plăcute īi sīnt pe limbă.

27.         Ea veghează asupra celor ce se petrec īn casa ei,

              şi nu mănīncă pīnea lenevirii.

28.         Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită;

              bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicīnd:

29.         „Multe fete au o purtare cinstită,

              dar tu le īntreci pe toate.“

30.         Desmerdările sīnt īnşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31.         Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei,

              şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii.